REGULAMENT

de organizare si functionare a unitatilor de

invatamant preuniversitar

 

CAPITOLUL  I

 

DISPOZIŢII GENERALE

 

Art.1. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, denumit în continuare regulament, cuprinde norme referitoare la organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, în conformitate cu Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.2. Respectarea regulamentului este obligatorie pentru personalul de conducere, îndrumare şi control din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, din inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, denumite în continuare inspectorate şcolare, pentru personalul de conducere, îndrumare, control, didactic de predare şi instruire practică, didactic auxiliar, nedidactic, pentru elevii şi părinţii care vin în contact cu unitatea de învăţământ.

Art.3. În România, cetăţenii au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, de rasă, de naţionalitate, de apartenenţă politică sau religioasă, fără restricţii care ar putea constitui o discriminare sau o segregare.

Art.4. Statul coordonează şi sprijină organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ de pe teritoriul ţării. Sprijinul acordat de stat nu afectează, în limitele legii, independenţa instituţională în organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice unităţilor de învăţământ.

Art. 5. Activitatea de instruire şi educaţie din cadrul unităţilor de învăţământ se desfăşoară potrivit principiilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, ale Convenţiei cu privire la drepturile copilului şi potrivit actelor normative generale şi speciale.

Art.6. (1) Unităţile de învăţământ sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei generale şi speciale, a actelor normative elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a prezentului regulament, a deciziilor inspectoratului şcolar şi a regulamentului intern al fiecărei unităţi.

(2)  Regulamentul intern este aprobat de Consiliul de administraţie, cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, recunoscute la nivel de ramură, existente în şcoală şi cuprinde reglementări specifice condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii, în concordanţă cu prevederile legale, în vigoare.

(3) Regulamentul intern se propune şi se dezbate de către consiliul profesoral, la care participă, cu drept de vot, şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic, reprezentanţi ai părinţilor şi ai elevilor din clasele a IX a – a XII-a/a XIII-a.

 (4) Respectarea regulamentului intern este obligatorie pentru tot personalul salariat al unităţii de învăţământ, pentru elevii şi părinţii/reprezentanţii legali ai acestora.

Art.7. În incinta unităţilor de învăţământ preuniversitar sunt interzise, potrivit legii, crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de propagandă politică şi prozelitism religios, orice formă de activitate care încalcă normele convieţuirii sociale, care pun în pericol sănătatea fizică, psihică a elevilor, a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.

Art.8. (1) Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august din anul calendaristic următor.

(2) Structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, după consultarea reprezentanţilor federaţiilor sindicale, reprezentative la nivel de ramură - învăţământ.

 (3) În situaţii obiective, ca de exemplu: epidemii, calamităţi naturale etc. cursurile şcolare pot fi suspendate pe o perioadă determinată.

(4) Suspendarea cursurilor şcolare se poate face, după caz:

a) la nivelul unităţii de învăţământ, la cererea directorului, după consultarea sindicatelor şi cu aprobarea inspectorului şcolar general;

b) la nivelul grupurilor de unităţi din acelaşi judeţ/municipiu Bucureşti, la cererea inspectorului şcolar general, cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

c) la nivel regional sau naţional, prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării.

(5) Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a programei şcolare până la sfârşitul semestrului, respectiv al anului şcolar. Aceste măsuri se stabilesc prin decizie a directorului unităţii/unităţilor de învăţământ.

Art.9. Pentru învăţământul seral, cu frecvenţă redusă şi pentru învăţământul la distanţă, structura anului şcolar, efectivele colectivelor de elevi şi modalităţile de evaluare sunt aceleaşi cu cele din învăţământul de zi, cu adaptările specifice.

 

 

CAPITOLUL  II

ORGANIZAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT

 

Art.10. (1) Reţeaua unităţilor de învăţământ de stat care organizează cursuri de zi, serale, cu frecvenţă redusă şi la distanţă, precum şi planurile de şcolarizare se aprobă, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(2) Unităţile de învăţământ primar şi gimnazial sunt obligate să şcolarizeze, cu prioritate, în limita planului de şcolarizare aprobat, elevii care au domiciliul în aria de cuprindere a unităţii de învăţământ respective. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui / tutorelui legal.

(3) Părintele/tutorele legal are dreptul de a solicita şcolarizarea fiului/fiicei sale la o altă unitate şcolară de învăţământ primar sau gimnazial decât cea la care domiciliul său este arondat. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui / tutorelui legal şi se aprobă de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită înscrierea, în limita planului de şcolarizare aprobat, după asigurarea şcolarizării elevilor aflaţi în aria de cuprindere a şcolii respective.

(4) Inspectoratele şcolare stabilesc arondarea străzilor din fiecare localitate la unităţile de învăţământ primar/gimnazial cele mai apropiate. Arondarea se face, inclusiv, pentru unităţile de învăţământ liceal sau profesional, care organizează clase de învăţământ primar / gimnazial.

(5) Unităţile şcolare, cu sprijinul autorităţilor locale şi al serviciului de evidentă a populaţiei, au obligaţia de a face, anual, recensământul copiilor de 6 / 7 ani din zona arondată.

Art.11. (1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, conform art.158 din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Activitatea de învăţământ pe grupe de studiu se reglementează prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

(2) Studiul disciplinelor de specialitate din învăţământul de artă şi sportiv se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin metodologii specifice.

 (3) Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate stabili, prin reglementări specifice, şi alte discipline de învăţământ la care predarea se face pe grupe sau individual.

Art.12. (1) La înscrierea în învăţământul gimnazial, liceal, şi profesional (şcoala de arte si meserii şi anul de completare), continuitatea studiului limbilor moderne se asigură în funcţie de oferta educaţională a unităţii de învăţământ.

(2) La înscrierea în învăţământul liceal şi profesional (şcoala de arte si meserii şi anul de completare), pentru a evita împărţirea excesivă a elevilor în grupe de studiu al unor limbi moderne, directorul unităţii de învăţământ poate interveni, la solicitarea scrisă a părinţilor şi a elevilor, pentru inversarea ordinii de studiere a celor două limbi sau chiar pentru schimbarea lor.                                                                                                                                                                                                                            

Art.13. (1) În învăţământul liceal, în cadrul aceluiaşi profil/specializare, clasele se constituie în funcţie de oferta educaţională a unităţii de învăţământ, de limbile moderne care se studiază în unitatea de învăţământ, de opţiunile elevilor şi de alte criterii proprii, cuprinse în regulamentul intern.

(2) Pentru studiul disciplinelor din Curriculum la decizia şcolii, al limbilor moderne sau pentru situaţii speciale, clasele pot fi împărţite în grupe. Constituirea de grupe poate fi efectuată numai în situaţia în care studiul cu întreaga clasă nu este posibil.

(3) O grupă de studiu conţine minimum 10 elevi; în situaţii speciale, inspectoratul şcolar poate aproba grupe cuprinzând cel puţin 7 elevi, cu asumarea consecinţelor financiare implicate.

      (4) În învăţământul preuniversitar, în situaţii speciale, grupele, clasele şi anii de studiu sub efectiv funcţionează cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Art.14. (1) În unităţile de învăţământ preuniversitar, cursurile se desfăşoară într-un singur schimb, în situaţia în care resursele materiale şi umane permit acest lucru.

      (2) Învăţământul primar, precum şi clasele terminale din învăţământul gimnazial, liceal şi din şcoala de arte şi meserii funcţionează, de regulă, în această ordine, în programul de dimineaţă.

(3) În învăţământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute, după fiecare oră şi o pauză de 20 de minute, după cea de-a doua oră de curs.

            (4) În situaţiile în care clasele I - a IV-a funcţionează împreună cu clasele din alte cicluri de învăţământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele cinci minute învăţătorii organizează activităţi extracurriculare, de tip recreativ.

(5) Pentru clasele din învăţământul gimnazial, liceal, profesional (şcoala de arte si meserii şi anul de completare) şi din învăţământul postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră; după a treia oră de curs, se poate stabili o pauză de 15 minute.

            (6) În situaţii speciale şi pe o perioadă determinată, durata orelor de curs şi durata pauzelor pot fi modificate, cu aprobarea inspectorului şcolar general, la propunerea, bine fundamentată, a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.

 

 

 

CAPITOLUL III

CONDUCEREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT

 

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

 

            Art.15. (1) Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar este asigurată în conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ din România, se înfiinţează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în educaţie, conform prevederilor legale în vigoare.

 

Secţiunea a 2- a

Directorul

 

Art.16. (1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ, în conformitate cu atribuţiile conferite de lege, cu hotărârile Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, precum şi cu alte reglementări legale.

(2) Directorul este subordonat inspectoratului şcolar, reprezentat prin inspectorul şcolar general. Fişa postului şi fişa de evaluare ale directorului sunt elaborate de inspectoratul şcolar, în baza reperelor stabilite şi comunicate în teritoriu de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

(3) Directorul reprezintă unitatea de învăţământ în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice, în limitele competenţelor prevăzute de lege.

(4) Directorul trebuie să manifeste loialitate faţă de unitatea de învăţământ, credibilitate şi responsabilitate în deciziile sale, încredere în capacităţile angajaţilor, să încurajeze şi să susţină colegii, în vederea motivării pentru formare continuă şi pentru crearea în unitate a unui climat optim desfăşurării procesului de învăţământ.

            (5) Directorul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, în care funcţionează  compartiment financiar-contabil prin care se realizează evidenţa contabilă sintetică şi analitică, precum şi execuţia bugetară, coordonează direct acest compartiment. Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat directorului şi îşi desfăşoară activitatea conform atribuţiilor stabilite de acesta, prin fişa postului.

 (6) Directorul are drept de îndrumare şi control asupra activităţii întregului personal salariat al unităţii de învăţământ; el colaborează cu personalul cabinetului medical şi stomatologic.

(7) Vizitarea unităţii de învăţământ şi asistenţa la orele de curs sau la activităţi şcolare / extraşcolare, efectuate de către persoane din afara unităţii de învăţământ, se fac numai cu aprobarea directorului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Fac excepţie de la această prevedere reprezentanţii instituţiilor cu drept de control asupra unităţilor de învăţământ.

Art.17. (1) Drepturile şi obligaţiile directorului unităţii şcolare sunt cele prevăzute de lege, de prezentul regulament, precum şi de regulamentul intern.

(2) Directorul beneficiază de indemnizaţie de conducere, conform reglementărilor legale în vigoare.

            (3) Norma didactică de predare a directorului şi/ sau degrevarea de ore a acestuia se stabilesc prin fişa postului, în baza normelor metodologice aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

            (4) Perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de către inspectorul şcolar general.

Art.18. (1) Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi al consiliului de administraţie, în faţa cărora prezintă rapoarte semestriale şi anuale.

(2) În cazul în care hotărârile acestor organisme încalcă prevederile legale, directorul are dreptul să interzică aplicarea lor şi este obligat să informeze, în acest sens, în termen de 3 zile, inspectorul şcolar general.

(3) Directorul numeşte, prin decizie, componenţa comisiilor pentru examenele de corigenţe, amânări sau diferenţe. Preşedinte al acestor comisii este directorul sau directorul adjunct.

Art.19. În realizarea funcţiei de conducere, directorul are următoarele atribuţii:

            a) coordonează elaborarea proiectului de dezvoltare a şcolii, prin care se stabileşte politica educaţională a acesteia;

            b ) este direct responsabil de calitatea educaţiei furnizate de unitatea de învăţământ;

            c) lansează proiecte de parteneriat cu unităţi de învăţământ similare din Uniunea Europeană sau din alte zone;

            d) emite decizii şi note de serviciu care vizează realizarea obiectivelor politicii educaţionale şi de dezvoltare instituţională;

            e) propune inspectorului şcolar general proiectul planului de şcolarizare, avizat de consiliul profesoral, de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională (pentru învăţământul profesional, tehnic şi postliceal) şi aprobat de consiliul de administraţie;

            f) numeşte învăţătorii / diriginţii la clase şi coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, care este şi şeful comisiei diriginţilor, în urma consultării şefilor de catedră/ ai comisiilor metodice, cu respectarea principiului continuităţii şi al performanţei;

            g) stabileşte componenţa formaţiunilor de studiu;           

            h) în baza propunerilor primite, numeşte şefii catedrelor şi ai comisiilor metodice, comisia pentru curriculum, comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, şefii compartimentelor funcţionale, ai comisiilor şi colectivelor pe domenii şi solicită avizul consiliului profesoral cu privire la programele de activitate ale acestora;

            i) numeşte, dintre membrii comisiei de curriculum, echipa de întocmire a orarului unităţii de învăţământ, pe care îl verifică şi îl aprobă;

j) poate propune consiliului profesoral, spre aprobare, cadre didactice care să facă parte din consiliul de administraţie şi solicită Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor şi, după caz, Consiliului local, desemnarea reprezentanţilor lor în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ;

k) stabileşte atribuţiile directorului/directorilor adjuncţi, ai şefilor catedrelor şi ai comisiilor metodice, ai colectivelor pe domenii, precum şi responsabilităţile membrilor consiliului de administraţie;

l) vizează fişele posturilor pentru personalul din subordine, conform legii şi contractului colectiv de muncă;

m) elaborează, după consultarea şefilor de catedre /comisii metodice, proiectele de încadrare pe discipline de învăţământ, urmărind respectarea principiului continuităţii;

            n) asigură, prin şefii catedrelor şi ai comisiilor metodice, aplicarea planului de învăţământ, a programelor şcolare şi a metodologiei privind evaluarea rezultatelor şcolare;

            o) elaborează instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea de îndrumare, control şi evaluare a tuturor activităţilor care se desfăşoară în unitatea de învăţământ. Instrumentele respective se aprobă în Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul consultativ al sindicatelor reprezentate la nivelul unităţii şcolare;

p) controlează, cu sprijinul şefilor de catedră, calitatea procesului instructiv-educativ. În cursul unui an şcolar, directorul efectuează săptămânal 3-4 asistenţe la orele de curs, astfel încât fiecare cadru didactic să fie asistat cel puţin o dată pe semestru. La asistenţele efectuate sau la unele activităţi ale catedrelor, directorul este însoţit, de regulă, de şeful de catedră;

r) monitorizează activitatea de formare continuă a personalului didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic;

s) aprobă graficul serviciului pe şcoală al personalului didactic şi al elevilor; atribuţiile acestora sunt precizate în regulamentul intern al unităţii de învăţământ;

            t) aprobă graficul desfăşurării tezelor semestriale;

u) coordonează activităţile de pregătire organizate de cadrele didactice cu rezultate deosebite, pentru elevii care participă la olimpiade, concursuri, competiţii sportive şi festivaluri naţionale şi internaţionale;

v) aprobă regulamentele de funcţionare a cercurilor, asociaţiilor ştiinţifice, tehnice, sportive şi cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învăţământ:

w) îndeplineşte atribuţiile stabilite prin alte metodologii aprobate de M.Ed.C.

Art.20. Directorul, în calitate de angajator, are următoarele atribuţii:

a) încheie contracte individuale de muncă cu personalul angajat şi aprobă concediile de odihnă ale personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, pe baza solicitărilor scrise ale acestora, conform codului muncii şi contractului colectiv de muncă aplicabil;

             b) aprobă concediu fără plată şi zilele libere plătite, conform prevederilor legale şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil, pentru întreg personalul, în condiţiile asigurării suplinirii activităţii acestora;

           c) consemnează zilnic, în condica de prezenţă, absenţele şi întârzierile de la orele de curs ale personalului didactic de predare şi de instruire practică, precum şi ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic, de la programul de lucru;        

d) atribuie, prin decizie internă, personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, în regim de cumul sau plată cu ora, orele de curs rămase neocupate;

e) numeşte şi eliberează din funcţie personalul didactic auxiliar şi nedidactic, conform legislaţiei în vigoare;

f) coordonează comisia de salarizare şi aprobă trecerea personalului salariat al unităţii de învăţământ, de la o gradaţie salarială la alta, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art.21. Directorul unităţii de învăţământ, în calitate de evaluator, are următoarele atribuţii:

            a) informează inspectoratul şcolar cu privire la rezultatele de excepţie ale personalului didactic, pe care îl propune pentru conferirea distincţiilor şi premiilor, conform prevederilor Legii nr. 128/1997, privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

b) apreciază personalul didactic de predare şi de instruire practică, la inspecţiile pentru obţinerea gradelor didactice, precum şi pentru acordarea salariului de  merit şi a gradaţiilor de merit.

Art.22. Directorul unităţii de învăţământ, în calitate de ordonator de credite, răspunde de:

a) elaborarea proiectului de buget propriu;

b) urmărirea modului de încasare a veniturilor;

c) necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;

d) integritatea şi buna funcţionare a bunurilor aflate în administrare;

e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară.

          Art.23. Directorul unităţii de învăţământ îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) numeşte şi controlează personalul care răspunde de sigiliul unităţii de învăţământ şi de completarea carnetelor de muncă;

b) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea şi gestionarea actelor de studii;

c) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea documentelor de evidenţă şcolară;

d) răspunde de realizarea, utilizarea, păstrarea, completarea şi modernizarea bazei materiale şi sportive a unităţii de învăţământ, coordonează activitatea din internat şi de la cantină;

e) se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale;

f) răspunde de corectitudinea încadrării personalului şi de întocmirea, la termen, a statelor lunare de plată a drepturilor salariale;

g) supune, spre aprobare, consiliului reprezentativ al părinţilor o listă de priorităţi care vizează conservarea patrimoniului, completarea şi modernizarea bazei materiale şi sportive, reparaţii, îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecii, stimularea elevilor capabili de performanţe şcolare, precum şi a celor cu situaţie materială precară, din fondurile gestionate de consiliul reprezentativ al părinţilor;

h) răspunde de asigurarea manualelor şcolare pentru elevii din învăţământul obligatoriu, conform prevederilor Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; asigură personalului didactic condiţiile necesare pentru studierea şi alegerea manualelor pentru elevi;

i) asigură, prin diriginţi/învăţători, distribuirea carnetelor pentru plata alocaţiei de stat pentru copii şi răspunde de stabilirea necesarului de burse şcolare şi a altor facilităţi la nivelul unităţii de învăţământ, conform legislaţiei în vigoare;

            j) răspunde de respectarea condiţiilor şi a exigenţelor privind normele de igienă şcolară, de protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor, în unitatea de învăţământ;

           k) aplică sancţiuni pentru abaterile disciplinare săvârşite de personalul unităţii de învăţământ, în limita prevederilor legale în vigoare;

            l) aplică sancţiunile prevăzute de prezentul regulament şi de regulamentul intern, pentru abaterile disciplinare săvârşite de elevi.

Art.24. Anual, directorul elaborează un raport general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară pe care o conduce. Raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară este prezentat în consiliul profesoral şi în Consiliul reprezentativ al părinţilor. Un rezumat al acestuia, conţinând principalele constatări, va fi făcut public, inclusiv prin afişare clasică sau electronică.

Art.25. În comunele şi oraşele mici, cu mai multe unităţi de învăţământ, directorul uneia dintre acestea poate primi, din partea inspectorului şcolar general, atribuţii de coordonare a activităţii din cadrul celorlalte şcoli, în condiţii stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Art.26. (1) Directorul adjunct îşi desfăşoară activitatea în subordinea directorului, care îi elaborează fişa postului, în concordanţă cu atribuţiile stabilite prin prezentul regulament şi prin regulamentul intern, îi evaluează activitatea şi îi acordă calificativul anual; acesta răspunde în faţa directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administraţie şi a organelor de îndrumare, evaluare şi control, pentru activitatea proprie, conform fişei postului.

(2) Directorul adjunct răspunde de activitatea educativă şcolară şi extraşcolară din unitatea de învăţământ şi îndeplineşte atribuţiile delegate de către director pe perioade determinate, precum şi pe cele stabilite prin fişa postului şi prin regulamentul intern al unităţii de învăţământ şi preia toate prerogativele directorului, în lipsa acestuia.

(3) În unităţile de învăţământ gimnazial, liceal şi profesional (şcolile de arte şi meserii şi anul de completare), directorul adjunct avizează activitatea coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, numit din rândul cadrelor didactice angajate ale şcolii.

 

 

Secţiunea a 3-a

Consiliul profesoral

 

Art.27. (1) Consiliul profesoral este alcătuit din totalitatea personalului didactic de predare şi de instruire practică, cu norma de bază în unitatea de învăţământ respectivă, titular şi suplinitor şi are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ. Personalul didactic auxiliar al unităţii de învăţământ este obligat să participe la şedinţele consiliului profesoral, atunci când se discută probleme referitoare la activitatea acestuia şi atunci când este invitat, absenţele nemotivate constituindu-se în abateri disciplinare.

        (2) La şedinţele consiliului profesoral, directorul invită, în funcţie de tematica dezbătută, reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor, ai consiliului elevilor, ai autorităţilor locale şi ai partenerilor sociali.

        (3) Consiliul profesoral se întruneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru. De asemenea, acesta se întruneşte în următoarele situaţii: când directorul consideră necesar, la solicitarea a 2/3 din membrii Consiliului elevilor, a jumătate plus unu din membrii Consiliului reprezentativ /Asociaţiei părinţilor sau la solicitarea a 2/3 din membrii Consiliul de administraţie.

        (4) Consiliul profesoral poate fi convocat în şedinţă extraordinară şi la cererea a minimum o treime din numărul membrilor săi.

        (5) Participarea la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie pentru cadrele didactice; absenţa nemotivată de la aceste şedinţe se consideră abatere disciplinară.

         (6) Directorul unităţii de învăţământ numeşte, prin decizie, secretarul consiliului profesoral, care are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor consiliului profesoral.

        (7) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului profesoral, toţi membrii şi invitaţii, în funcţie de situaţie, au obligaţia să semneze procesul-verbal, încheiat cu această ocazie. Directorul unităţii de învăţământ răspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de semnături anulează valabilitatea punerii în aplicare a hotărârilor şedinţei respective.        

       (8) Procesele-verbale se scriu în „Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral” care se înregistrează în unitatea de învăţământ pentru a deveni document oficial, se leagă şi se numerotează. Pe ultima foaie, directorul unităţii de învăţământ ştampilează şi semnează, pentru autentificarea numărului paginilor şi a registrului.

        (9) Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, este însoţit, în mod obligatoriu, de dosarul care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.). Cele două documente oficiale, registrul şi dosarul, se păstrează într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la secretarul şi la directorul unităţii de învăţământ.

Art.28. Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:

            a) analizează şi dezbate raportul de evaluare internă privind calitatea educaţiei şi raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară;

b) dezbate, avizează şi propune Consiliului de administraţie, spre aprobare, planul de dezvoltare a şcolii;

c) dezbate şi aprobă rapoartele de activitate, programele semestriale, planul anual de activitate precum şi eventuale completări sau modificări ale acestora ;

d) alege cadrele didactice care fac parte din Consiliul de administraţie şi actualizează, dacă este cazul, componenţa acestuia;

e) aprobă componenţa nominală a comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de învăţământ;

f)validează raportul privind situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentată de fiecare învăţător/diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunii de amânări, diferenţe şi corigenţe;

g) numeşte comisiile de cercetare a faptelor care constituie abateri disciplinare, săvârşite de personalul salariat al unităţii de învăţământ, conform legislaţiei în vigoare;

h) stabileşte sancţiuni disciplinare, pe baza raportului comisiei de cercetare, conform prevederilor legale în vigoare, ale prezentului regulament şi ale regulamentului intern;

            i) decide asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc abateri;

j) decide asupra acordării recompenselor pentru elevi şi pentru personalul salariat al unităţii de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;

k) validează notele la purtare mai mici de 7, precum si calificativele la purtare mai mici de „bine”, pentru clasele I-IV;

l)validează oferta de discipline opţionale pentru anul şcolar în curs;

m) avizează proiectul planului de şcolarizare;

n) formulează aprecieri sintetice privind activitatea personalului de instruire practică şi de predare, care solicită acordarea salariului de merit, a gradaţiei de merit sau a altor distincţii şi premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare a activităţii desfăşurate de acesta;

o) dezbate şi avizează regulamentul intern al unităţii de învăţământ, în şedinţă la care participă cel puţin 2/3 din personalul salariat al unităţii de învăţământ;

p) dezbate, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a inspectoratului şcolar sau din proprie iniţiativă, proiecte de legi sau de acte normative, care reglementează activitatea instructiv-educativă şi transmite inspectoratului şcolar propuneri de modificare sau de completare;

q) dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea activităţii instructiv-educative din unitatea de învăţământ.

Art.29. (1) Şedinţele consiliului profesoral al unităţii de învăţământ se constituie legal în prezenţa a 2/3 din numărul total al membrilor.

          (2) Hotărârile se iau prin vot deschis sau secret, în funcţie de opţiunea membrilor, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al acestora şi sunt obligatorii pentru întregul personal salariat al unităţii de învăţământ.

 

Secţiunea a 4-a

Consiliul de administraţie

 

Art.30. (1) Consiliul de administraţie funcţionează conform prevederilor Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentului regulament.

(2) Consiliul de administraţie are rol de decizie în domeniul organizatoric şi administrativ.

Art.31. Atribuţiile consiliului de administraţie sunt:

a) asigură respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, ale actelor normative emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ale deciziilor inspectorului şcolar general;

            b) administrează, prin delegare din partea consiliului local, terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar şi prin preluare de la vechiul consiliu de administraţie, celelalte componente ale bazei materiale-mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale care sunt de drept proprietatea unităţii de învăţământ.

c) aprobă planul de dezvoltare a şcolii, elaborat de un grup de lucru desemnat de director, după dezbaterea şi avizarea sa în consiliul profesoral;

d) aprobă regulamentul intern al unităţii de învăţământ, după ce a fost dezbătut în Consiliul profesoral şi în comisia paritară;

e) elaborează, prin consultare cu sindicatele, fişele şi criteriile de evaluare specifice unităţii de învăţământ, pentru personalul nedidactic, în vederea acordării calificativelor anuale, primelor lunare şi salariilor de merit;

            f) acordă calificative anuale pentru întreg personalul salariat, pe baza propunerilor rezultate din raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară, a analizei şefilor catedrelor/comisiilor metodice, a celorlalte compartimente funcţionale;        

            g) aprobă, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru toate categoriile de salariaţi din unitatea de învăţământ. Pentru personalul didactic de predare şi de instruire practică, aprobarea se acordă pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral şi cu respectarea metodologiei specifice;

            h) stabileşte acordarea premiilor lunare pentru personalul unităţii de învăţământ;

i) stabileşte perioadele concediului de odihnă, pe baza cererilor individuale scrise ale tuturor salariaţilor unităţii de învăţământ, a propunerilor directorului şi în urma consultării sindicatelor;

j) stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor de lucru din unitatea de învăţământ;

k) controlează periodic parcurgerea materiei şi evaluarea ritmică a elevilor, solicitând rapoarte sintetice din partea şefilor de catedre/comisii metodice;

l) aprobă acordarea burselor şcolare, conform legislaţiei în vigoare;

m) avizează şi propune consiliului local, spre aprobare, proiectul planului anual de venituri şi cheltuieli, întocmit de director şi contabilul şef, pe baza solicitărilor şefilor catedrelor/comisiilor metodice şi ale compartimentelor funcţionale;

n) hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare, conform legislaţiei în vigoare;

o) acordă avizul consultativ pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct;

p) propune nivelul indemnizaţiei de conducere a directorului;

q) avizează proiectele de plan anual de şcolarizare, de state de funcţii şi de buget ale unităţii de învăţământ;

r) stabileşte structura şi numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar, pe baza criteriilor de normare elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru fiecare categorie de personal;

s) aprobă strategia de dezvoltare a resurselor umane la nivelul unităţii şcolare;

t) validează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară şi promovează măsuri ameliorative, conform normelor legale în vigoare

Art.32. Membrii consiliului de administraţie coordonează şi răspund de domenii de activitate, pe baza delegării de sarcini stabilite de preşedintele consiliului, prin decizie.

Art.33. (1) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ este format, potrivit legii, din 9-15 membri, între care:

a) directorul unităţii de învăţământ;

             b) directorii adjuncţi;

             c) 1-5 reprezentanţi ai cadrelor didactice, aleşi de consiliul profesoral;

             d) contabil / contabil şef, dacă există la nivelul unităţii şcolare;

             e) reprezentanţi ai autorităţii publice locale, ai asociaţiei de părinţi, ai elevilor din clasele a IX –a – a XII-a /a XIII-a, ai agenţilor economici (obligatoriu pentru învăţământul profesional şi tehnic), precum şi ai instituţiilor şi organizaţiilor comunităţii locale;

(f) în mediul rural se va avea în vedere ca, în consiliile de administraţie, să fie reprezentate corespunzător structurile şcolare din satele care aparţin localităţilor respective; reprezentarea poate fi asigurată de către cadrul didactic coordonator al structurii şcolare;

          (2) Personalul didactic de predare şi de instruire practică, care face parte din consiliul de administraţie, este ales de consiliul profesoral, la propunerea directorului sau a celorlalţi membri ai acestuia, dintre cadrele didactice care au calităţi manageriale şi performanţe profesionale deosebite.

          (3) Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ.

(4) La şedinţele consiliului de administraţie participă, fără drept de vot, cu statut de observator/ observatori, liderul sindical / liderii sindicali din unitatea de învăţământ. Punctul de vedere al liderului sindical se menţionează în procesul-verbal al şedinţei.

(5) Preşedintele consiliului de administraţie invită în scris, cu 48 de ore înainte de data şedinţei, membrii consiliului de administraţie şi observatorii, care nu fac parte din personalul şcolii.

         (6) Preşedintele consiliului de administraţie numeşte, prin decizie, secretarul consiliului de administraţie, care are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor consiliului de administraţie.

         (7) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului de administraţie, toţi membrii şi invitaţii, dacă există, au obligaţia să semneze procesul-verbal, încheiat cu această ocazie. Preşedintele consiliului răspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de semnături anulează valabilitatea punerii în aplicare a hotărârilor şedinţei respective.

(8) Procesele-verbale se scriu în „Registrul de procese-verbale ale consiliului de administraţie”, care se înregistrează în unitatea de învăţământ pentru a deveni document oficial, se leagă şi se numerotează. Pe ultima foaie, preşedintele ştampilează şi semnează, pentru autentificarea numărului paginilor şi a registrului.

          (9) Registrul de procese-verbale ale consiliului de administraţie este însoţit, în mod obligatoriu, de dosarul care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.). Cele două documente oficiale, registrul şi dosarul, se păstrează în biroul directorului, într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la preşedintele şi la secretarul consiliului.

            Art.34. (1) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar, precum şi ori de câte ori consideră necesar directorul sau o treime din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi. Consiliul de administraţie este convocat şi la solicitarea a 2/3 din membrii consiliului elevilor, sau a jumătate plus unu din membrii consiliului reprezentativ al părinţilor/asociaţiei de părinţi.

            (2) Hotărârile consiliului de administraţie se iau prin vot, cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.

 

Secţiunea a 5-a

Catedrele/comisiile metodice

 

Art.35. (1) În cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ, catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum patru membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare.

 (2) În învăţământul primar, catedrele/comisiile metodice se constituie pe ani de studiu, pe grupe de clase sau pe ciclu de învăţământ.

Art.36. Atribuţiile catedrelor/comisiilor metodice sunt următoarele:

          a) elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii de învăţământ şi strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalităţi, resurse materiale şi umane, curriculum la decizia şcolii;

          b) elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale;

          c) consiliază cadrele didactice, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a planificărilor semestriale;

          d) elaborează instrumentele de evaluare şi notare;

          e) analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor;

          g) monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în care se realizează evaluarea elevilor;

          f) organizează şi răspunde de desfăşurarea recapitulărilor finale;

          g) organizează activităţi de pregătire specială a elevilor pentru examene şi concursuri şcolare;

          h) şeful de catedră / comisie metodică stabileşte atribuţiile fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice;

           i) şeful de catedră / comisie metodică evaluează activitatea fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice şi propune consiliului de administraţie calificativele anuale ale acestora, în baza unui raport bine documentat;

          j) organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare – acţiuni specifice unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.;

          k) şeful de catedră sau un membru desemnat de acesta efectuează  asistenţe la lecţiile personalului didactic de predare şi de instruire practică din cadrul catedrei, cu precădere la stagiari şi la cadrele didactice nou venite în unitatea de învăţământ;

l) elaborează informări, semestrial şi la cererea directorului, asupra activităţii catedrei/comisiei metodice, pe care le prezintă în consiliul profesoral;   

m) implementează şi ameliorează standardele de calitate specifice.

Art.37. (1) Şeful catedrei / comisiei metodice răspunde în faţa directorului şi a inspectorului de specialitate de activitatea profesională a membrilor acesteia.

(2) Şeful catedrei / comisiei metodice are obligaţia de a  participa la toate acţiunile iniţiate de director şi de a efectua asistenţe la orele de curs, în special la profesorii stagiari, la cei nou veniţi, sau la cei în activitatea cărora se  constată disfuncţii în procesul de predare-învăţare sau în relaţia profesor-elev.

(3) Şedinţele catedrei/comisiei metodice se ţin lunar, după o tematică aprobată de directorul unităţii de învăţământ, sau ori de câte ori directorul ori membrii catedrei / comisiei consideră că este necesar.

 

Secţiunea a 6-a

Consiliul clasei

 

Art.38. (1) Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic de predare şi de instruire practică care predă la clasa respectivă, din cel puţin un părinte delegat al comitetului de părinţi al clasei şi, pentru toate clasele, cu excepţia celor din învăţământul primar, din liderul elevilor clasei respective.

 (2) Preşedintele consiliului clasei este învăţătorul/dirigintele.

Art.39. Consiliul clasei îşi desfăşoară activitatea la nivelul fiecărei clase având ca principale obiective:

          a) armonizarea cerinţelor educative ale personalului didactic de predare şi instruire practică cu solicitările elevilor şi ale părinţilor;

          b) evaluarea progresului şcolar al elevilor;

          c) stabilirea modalităţilor de sprijinire a elevilor cu un ritm lent de învăţare;

          d) organizarea de activităţi suplimentare pentru elevii capabili de performanţe şcolare.

Art.40. Consiliul clasei are următoarele atribuţii:

          a) analizează, semestrial, progresul şcolar şi comportamentul fiecărui elev;

          b) analizează volumul temelor pentru acasă şi ia măsuri de corelare a acestora între diferitele discipline;

          c) stabileşte măsuri de asistenţă educaţională, atât pentru elevii cu probleme de învăţare sau de comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite;

         d) propune notele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în funcţie de comportarea acestora în unitatea de învăţământ şi în afara acesteia, şi propune consiliului profesoral validarea mediilor mai mici de 7,00;

          e) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;

          f) participă la întâlniri cu părinţii şi elevii, cel puţin o dată pe semestru şi ori de câte ori este nevoie, la solicitarea dirigintelui / învăţătorului, sau a cel puţin 1 / 3 dintre părinţii elevilor clasei;

          g) propune dirigintelui, directorului sau consiliului profesoral, după caz, sancţiunile disciplinare prevăzute pentru elevi de prezentul regulament şi de regulamentul intern;

h) elaborează, semestrial, aprecieri sintetice despre progresul şcolar şi comportamentul fiecărui elev şi informează, în scris, părintele.

Art.41. (1) Coordonarea activităţii claselor de elevi se realizează prin învăţători/diriginţi, numiţi de directorul unităţii de învăţământ, dintre cadrele didactice de predare şi de instruire practică de prestigiu şi cu experienţă, care predau la clasa respectivă.

(2) Funcţia de diriginte devine obligatorie pentru personalul didactic învestit de director cu această responsabilitate.

(3) Învăţătorul/dirigintele îşi proiectează şi îşi desfăşoară activitatea potrivit sarcinilor prevăzute de planul anual al unităţii de învăţământ şi în acord cu particularităţile educaţionale ale clasei respective.

             (4) Învăţătorul/dirigintele întocmeşte, după consultarea profesorilor clasei, a părinţilor şi a elevilor, planificarea semestrială şi anuală, care va cuprinde componentele activităţii educative, în acord cu problemele specifice ale colectivului de elevi, precum şi cu programa elaborată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

              Art.42. Învăţătorul/dirigintele are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea consiliului clasei;

b) numeşte, prin consultarea elevilor, liderul elevilor clasei; îi repartizează sarcini şi organizează, împreună cu acesta, colectivul de elevi al clasei; 

c) colaborează cu toţi profesorii clasei şi, după caz, cu consilierul şcolar, în vederea armonizării influenţelor educative şi pentru a asigura coeziunea clasei de elevi;

d) preia, pe bază de proces-verbal, sala de clasă în care îşi desfăşoară activitatea elevii cărora le este diriginte şi răspunde de păstrarea şi modernizarea acesteia;

e) prezintă, elevilor şi părinţilor, prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului intern;

f) organizează, împreună cu consilierul şcolar, acţiuni de orientare şcolară şi profesională;

             g) informează elevii şi pe părinţii acestora cu privire la prevederile legale, referitoare la testările naţionale, la bacalaureat, la admiterea în licee şi în şcoli de arte şi meserii, precum şi la certificarea competenţelor profesionale şi la metodologia de continuare a studiilor, după finalizarea învăţământului obligatoriu;

           h) urmăreşte frecvenţa elevilor, cercetează  cauzele absenţelor unor elevi şi informează familia elevului, săptămânal;

           i) motivează absenţele elevilor, pe baza certificatelor avizate de cabinetul medical al şcolii sau, după caz, eliberate de medicul de familie, precum şi în baza cererilor personale, motivate, ale părinţilor, aprobate de director;

           j) analizează, periodic, situaţia la învăţătură a elevilor, monitorizează îndeplinirea îndatoririlor şcolare de către toţi elevii, iniţiază cu consiliul clasei programe de consultaţii cu părinţii;

          k) sprijină organizarea şi desfăşurarea activităţilor elevilor în afara clasei şi a unităţii de învăţământ;  

          l) informează, în scris, familiile elevilor, în legătură cu situaţiile de corigenţă, sancţionări disciplinare, neîncheierea situaţiei şcolare sau repetenţie;

          m) stabileşte, împreună cu consiliul clasei, nota la purtare a fiecărui elev şi prezintă în scris consiliului profesoral propunerile de notare mai mici decât 7,00, pentru elevii care au săvârşit abateri grave ;

          n) felicită, în scris, părinţii sau tutorii elevilor, pentru rezultatele excepţionale obţinute de copiii lor la învăţătură sau în cadrul activităţilor extraşcolare; înmânează elevilor diplome şi premii la festivitatea organizată la sfârşitul fiecărui an şcolar;

           o) organizează întâlniri şi discuţii cu părinţii, care se pot desfăşura pe grupe, individual sau în plen, se consulta cu aceştia in legătura cu cauzele şi măsurile care vizează progresul şcolar al copiilor lor şi-i informează pe aceştia despre absenţele şi comportamentul elevilor, despre potenţialele situaţii de corigenţe, de amânare a încheierii situaţiei şcolare şi de aplicare a unor sancţiuni disciplinare,

            p) propune consiliului de administraţie acordarea de alocaţii şi burse elevilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

q) aplică elevilor, pe baza consultării cu directorul, sancţiunile prevăzute în prezentul regulament;

r) recomandă directorului, spre aprobare, participarea organizată a elevilor la activităţi în cluburi şi asociaţii sportive, cultural-artistice şi ştiinţifice, în afara unităţii de învăţământ;

s) completează catalogul clasei şi răspunde de exactitatea datelor înscrise şi de starea fizică a  acestuia;

t) calculează media generală semestrială şi anuală a fiecărui elev, stabileşte clasificarea elevilor la sfârşitul anului şcolar, propune acordarea premiilor, a recompenselor şi a distincţiilor, potrivit prevederilor prezentului regulament şi ale regulamentului intern; consemnează în carnetele de elev mediile semestriale şi anuale.

u) proiectează, organizează şi desfăşoară activităţi educative, de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională, în funcţie de particularităţile colectivului de elevi;

v) prezintă consiliului profesoral, spre validare, raportul scris asupra situaţiei şcolare şi comportamentale a elevilor la sfârşitul semestrului/anului şcolar.

 

 

CAPITOLUL IV

Comisia pentru evaluarea si asigurarea calităţii

 

            Art. 43. (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării adoptă standarde, standarde de referinţă, indicatori de performanţă, precum şi metodologia de asigurare a calităţii.

(2) În baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, unitatea şcolară elaborează si adoptă propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.

             Art. 44. (1) Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii este formată din 3-9 membri. Conducerea ei operativă este asigurată de conducătorul organizaţiei sau de un coordonator desemnat de acesta.

(2) Componenţa comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii cuprinde, în număr relativ egal:

a) reprezentanţi ai corpului profesoral;

b) reprezentanţi ai părinţilor şi, în cazul şcolii de arte şi meserii, al învăţământului liceal şi postliceal, reprezentanţi ai elevilor;

c) reprezentanţi ai consiliului local.

            (3) Membrii comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii nu pot îndeplini funcţia de director sau director adjunct în instituţia respectivă, cu excepţia persoanei care asigură conducerea ei operativă. Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii poate fi remunerată, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(4) Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii are următoarele atribuţii:

a) elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de conducerea unităţii şcolare, conform domeniilor şi criteriilor prevăzute de legislaţia în vigoare;

b) elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în unitatea şcolară respectivă, pe baza căruia directorul elaborează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară. Raportul este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor, prin afişare sau publicare şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern;

c) elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei;

d) cooperează cu agenţia română specializată pentru asigurarea calităţii, cu alte agenţii şi organisme abilitate sau instituţii similare din ţară ori din străinătate, potrivit legii.

(5) Orice control sau evaluare externă a calităţii, din partea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar sau a Ministerului Educaţiei şi Cercetării se va baza pe analiza raportului de evaluare internă a activităţii din unitatea şcolară.

 

 

CAPITOLUL V

PĂRINŢII

 

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

 

Art.45. (1) Părinţii/tutorii legali au dreptul şi obligaţia de a colabora cu unitatea de învăţământ, în vederea realizării obiectivelor educaţionale.

(2) Părinţii/tutorii legali au obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura  cu învăţătorul/dirigintele pentru a cunoaşte evoluţia copilului lor.

(3) Părintele, tutorele legal instituit sau susţinătorul legal sunt obligaţi, conform legii, să asigure frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu.

 

Secţiunea a 2-a

Comitetul de părinţi al clasei

 

Art.46. (1) Comitetul de părinţi al clasei se alege în fiecare an în adunarea generală a părinţilor elevilor clasei, convocată de învăţător/ diriginte, care prezidează şedinţa.

          (2) Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinţi al clasei are loc în primele 30 zile de la începerea cursurilor anului şcolar.

          (3) Comitetul de părinţi al clasei se compune din trei persoane: un preşedinte şi doi membri;

          (4) Dirigintele/învăţătorul clasei convoacă adunarea generală a părinţilor la începutul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar. De asemenea, dirigintele/ învăţătorul sau preşedintele comitetului de părinţi al clasei pot convoca adunarea generală a părinţilor ori de câte ori este necesar.

          (5) Comitetul de părinţi al clasei reprezintă interesele părinţilor elevilor clasei în adunarea generală a părinţilor la nivelul şcolii, în consiliul reprezentativ al părinţilor, în consiliul profesoral şi în consiliul clasei.

Art.47. Comitetul de părinţi al clasei are următoarele atribuţii:

          a) ajută învăţătorii/diriginţii în activitatea de cuprindere în învăţământul obligatoriu a tuturor copiilor de vârstă şcolară şi de îmbunătăţire a frecvenţei acestora;

          b) sprijină unitatea de învăţământ şi dirigintele în activitatea de consiliere şi de orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;

          c) sprijină dirigintele/învăţătorul în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi extraşcolare;

          d) are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea condiţiilor de studiu pentru elevii clasei;

          e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin programe de modernizare a activităţii educative şi a bazei materiale din clasă şi din şcoală.

          f) sprijină conducerea unităţii de învăţământ şi dirigintele/învăţătorul în întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei şi a unităţii de învăţământ.

Art.48. (1) Comitetul de părinţi al clasei ţine legătura cu unitatea de învăţământ, prin dirigintele/ învăţătorul clasei.

          (2) Comitetul de părinţi al clasei poate propune, în adunarea generală, dacă se consideră necesar, o sumă minimă prin care părinţii elevilor clasei să contribuie la întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei sau a unităţii de învăţământ.

          (3) Contribuţia prevăzută la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate limita , în nici un caz, exercitarea de către elevi a drepturilor prevăzute de prezentul regulament şi de prevederile legale în vigoare. Informarea celor implicaţi cu privire la conţinutul acestui articol este obligatorie.

          (4) Contribuţia prevăzută la alin. (2) se colectează şi se administrează numai de către comitetul de părinţi, fără implicarea cadrelor didactice.

          (5) Este interzisă implicarea elevilor în strângerea fondurilor.

          (6) Dirigintelui/învăţătorului îi este interzis să opereze cu aceste fonduri.

          (7) Fondurile băneşti ale comitetului de părinţi se cheltuiesc la iniţiativa acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui/ învăţătorului sau a directorului, însuşite de către comitet.

          (8) Sponsorizarea clasei sau a unităţii de învăţământ nu atrage după sine drepturi în plus pentru anumiţi elevi.

         (9) Se interzice iniţierea, de către şcoală sau de către părinţi, a oricărei discuţii cu elevii în vederea colectării şi administrării fondurilor comitetului de părinţi.

 

Secţiunea a 3-a

Consiliul reprezentativ al părinţilor / Asociaţia de părinţi

 

            Art. 49.  La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ funcţionează Consiliul reprezentativ al părinţilor.

 Art.50. (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ este compus din preşedinţii comitetelor de părinţi ai fiecărei clase.

(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor prevăzut la alin. (1) îşi desemnează reprezentanţii săi în organismele de conducere ale şcolii.

            Art.51. (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor poate decide constituirea sa în asociaţie cu personalitate juridică, conform reglementărilor în vigoare.

            (2) Consiliul reprezentativ al părinţilor/ Asociaţia părinţilor se organizează şi funcţionează în conformitate cu propriul regulament de ordine interioară / statutul  asociaţiei.

 

Art.52. Consiliul reprezentativ al părinţilor /Asociaţia de părinţi are următoarele atribuţii:

a)      susţine unitatea de învăţământ în activitatea de consiliere şi orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;

b)      propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor din învăţământul obligatoriu şi încadrarea în muncă a absolvenţilor;

c)      propune unităţilor de învăţământ discipline şi domenii care să se studieze prin curriculumul la decizia şcolii;

d)      identifică surse de finanţare extrabugetară şi propune Consiliului de administraţie al unităţii, la nivelul căreia se constituie, modul de folosire a acestora;

e)      sprijină parteneriatele educaţionale dintre unităţile de învăţământ şi instituţiile cu rol educativ în plan local;

f)        susţine unităţile de învăţământ în derularea programelor de prevenire şi de combatere a abandonului şcolar;

g)      se preocupă de conservarea, promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale specifice minorităţilor în plan local, de dezvoltare a multiculturalităţii şi a dialogului cultural;

h)      susţine unitatea de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea festivităţilor anuale;

i)        susţine conducerea unităţii şcolare în  organizarea şi în desfăşurarea consultaţiilor cu părinţii, pe teme educaţionale;

j)        conlucrează cu comisiile de ocrotirea a minorilor, cu organele de autoritate tutelară sau cu organizaţiile nonguvernamentale cu atribuţii în acest sens, în vederea soluţionării situaţiei elevilor care au nevoie de ocrotire;

k)      sprijină conducerea unităţii de învăţământ în întreţinerea şi modernizarea bazei materiale;

l)        are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a activităţii elevilor, în internate şi în cantine.

Art.53. (1) Comitetele de părinţi ale claselor /Consiliul reprezentativ al părinţilor/Asociaţia de părinţi pot atrage resurse financiare extrabugetare, constând în contribuţii, donaţii, sponsorizări etc., venite din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi străinătate, care vor fi utilizate pentru:

         a) modernizarea şi întreţinerea patrimoniului unităţii de învăţământ, a bazei materiale şi sportive;

          b) acordarea de premii şi de burse elevilor;

          c) sprijinirea financiară a unor activităţi extraşcolare;

          d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu situaţie materială precară;

          e) alte activităţi care privesc bunul mers al unităţii de învăţământ sau care sunt aprobate de adunarea generală a părinţilor.

(2) Personalul didactic nu operează cu aceste fonduri.

(3) Fondurile colectate în condiţiile aliniatului (1) se cheltuiesc numai prin decizia organizaţiilor părinţilor, din proprie iniţiativă, sau în urma consultării consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.

Art. 54. (1) Colectarea şi administrarea sumelor destinate întreţinerii, dezvoltării şi modernizării bazei materiale a unităţii de învăţământ, reprezentând o cotă-parte din contribuţia prevăzută la art. 48  se face numai de către consiliul reprezentativ al părinţilor.

             (2) Personalul didactic nu operează cu aceste fonduri.

             (3) Fondurile colectate de consiliul reprezentativ al părinţilor se cheltuiesc numai prin decizia acestuia, din propria iniţiativă sau în urma consultării consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ..

            (4) Adunarea generală a asociaţiei părinţilor din unitatea de învăţământ stabileşte suma de bani care poate să se afle permanent la dispoziţia consiliului reprezentativ al părinţilor şi care să fie folosită pentru situaţii urgente, la solicitarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ..

 

 

CAPITOLUL  VI

Evaluarea

Secţiunea 1

Evaluarea rezultatelor elevilor

 

Art.54. Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează în mod ritmic, pe parcursul semestrelor sau în vacanţele şcolare, conform prevederilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Art.55. Fiecare semestru cuprinde şi perioade de consolidare şi de evaluare a competenţelor dobândite de elevi. În aceste perioade se urmăreşte:

a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-învăţare;

b) fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor;

c) stimularea elevilor cu ritm lent de învăţare sau cu alte dificultăţi în dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor;

d) stimularea pregătirii elevilor capabili de performanţă.

Art.56. Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârsta şi de particularităţile psiho-pedagogice ale elevilor şi de specificul fiecărei discipline. Acestea pot fi:

a) lucrări scrise;

b) activităţi practice;

c) referate şi proiecte;

d) interviuri;

e) portofolii;

f) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice şi aprobate de director sau elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării ori de inspectoratul şcolar.

Art.57. (1) În învăţământul preuniversitar, evaluările se concretizează, de regulă, prin note de la 10 la 1.

(2) În clasele din învăţământul primar, aprecierea rezultatelor elevilor se face prin calificative sau prin alte forme de apreciere, respectând reglementările Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

(3) Notele/calificativele acordate se comunică, în mod obligatoriu, elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev, de către profesorul/învăţătorul care le acordă şi se comentează cu părinţii.

(4) Numărul de note acordate fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la teză, trebuie să fie cel puţin egal cu numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învăţământ. Fac excepţie disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim de note/calificative este de două.

(5) Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin o notă/ un calificativ în plus faţă de numărul de note/calificative prevăzut la alin. (4) al prezentului articol, ultima notă/ultimul calificativ fiind acordat, de regulă, în ultimele două săptămâni ale semestrului.

(6) Disciplinele la care se susţin teze se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. În învăţământul postliceal, la unele specializări, tezele pot fi înlocuite cu elaborarea unor microproiecte.

(7)   Tezele se susţin începând cu a doua jumătate a semestrului.

(8) Notele la teze, cu o pondere de 25% din media semestrială, se analizează cu elevii într-o oră şcolară special destinată şi se trec în catalog cu cel puţin două săptămâni înaintea încheierii semestrului.

(9) Tezele se păstrează în şcoală până la sfârşitul anului şcolar şi pot fi consultate de părinţii elevilor, în prezenţa profesorului care predă disciplina de studiu respectivă şi care a acordat nota.

 

Secţiunea a 2-a

Încheierea situaţiei şcolare

 

Art.58. (1) La sfârşitul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar, învăţătorii şi profesorii au obligaţia să încheie situaţia şcolară a elevilor care nu intră sub incidenţa art. 64 din prezentul regulament.

(2) La sfârşitul fiecărui semestru, învăţătorul/dirigintele consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.

Art.59. (1) La fiecare disciplină de studiu, media semestrială se consideră legal constituită dacă este calculată din numărul de note prevăzut de prezentul regulament.

(2) Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor înscrise în catalog, cu excepţia notei de la teză, medie calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire.

(3) La disciplinele de studiu, la care nu se susţine teză, media semestrială se obţine prin rotunjirea mediei de la evaluarea periodică la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(4) La disciplinele de studiu, la care se susţine teză, media semestrială se calculează astfel: ,,media semestrială=(3M+T)/4”, unde ,,M” reprezintă media la evaluarea periodică, iar ,,T” reprezintă nota obţinută la teză. Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg; la o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a celor două medii semestriale, calculată cu două zecimale exacte. Aceasta nu se rotunjeşte. La disciplina de învăţământ educaţie fizică şi sport, media anuală/calificativul se poate încheia şi cu media/calificativul de pe un singur semestru, dacă elevul a fost scutit medical pe celălalt semestru. 

            (6) În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează ca medie aritmetică a notelor obţinute pe parcursul desfăşurării modulului, calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire. Încheierea mediei unui modul care se finalizează pe parcursul anului se face, în mod obligatoriu, în momentul finalizării acestuia, nefiind condiţionată de sfârşitul semestrului. Aceasta este considerată media anuală a modulului. Media unui modul este similară cu media anuală a unei discipline, neîncheindu-se medie semestrială.

            (7)    Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele.

            (8) La clasele I-a IV-a se stabilesc calificative semestriale şi anuale la fiecare disciplină de studiu.

            (9) Pentru clasele menţionate la alin. (8), calificativul semestrial la fiecare disciplină se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul semestrului, după care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic optează pentru unul dintre cele două calificative.

          (10) Pentru clasele menţionate la alin. (8), calificativul anual la fiecare disciplină este dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de către cadrul didactic în baza următoarelor criterii:

          a) progresul sau regresul  performanţei elevului;

          b) raportul efort-performanţă realizată;

          c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;

          d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de către cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui.

Art.60. Mediile/calificativele semestriale şi anuale la fiecare disciplină de studiu se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina respectivă, iar mediile/calificativele la purtare de către diriginţi/învăţători.

Art.61. (1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă note şi nu li se încheie media la această disciplină, în semestrul sau în anul în care sunt scutiţi medical.

  (2) Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în semestrul   ” sau „scutit medical în anul şcolar   ”, specificându-se documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia.

               (3) Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual, nu sunt obligaţi să vină în echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, având însă încălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele lor de la aceste ore se consemnează în catalog şi generează efectele prevăzute de legislaţia în vigoare.

               (4) În timpul orei de educaţie fizică şi sport, elevilor scutiţi medical, pentru o firească integrare în colectiv, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, măsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului, distribuirea şi recuperarea de material didactic, montarea şi demontarea instalaţiilor sportive uşoare etc.

            Art.62. (1) Şcolarizarea elevilor-sportivi nominalizaţi pentru Centrele de pregătire olimpică se realizează în unităţi de învăţământ situate în apropierea acestor structuri sportive şi respectă dinamica selecţiei. Elevii sunt nominalizaţi de federaţiile naţionale sportive. Situaţia şcolară, înregistrată în perioadele în care elevii se pregătesc la aceste centre, se transmite unităţilor de învăţământ de care aparţin aceştia. În cazul în care şcolarizarea se realizează la unităţi de învăţământ care nu pot asigura pregătirea elevilor la unele discipline de învăţământ, situaţia şcolară a acestor elevi se poate încheia, la disciplinele respective, la şcolile de care elevii aparţin, după întoarcere, conform dispoziţiilor metodologice prevăzute în prezentul regulament.

(2) Elevii-sportivi nominalizaţi pentru Centrele olimpice de excelenţă se şcolarizează în unităţile de învăţământ în care este organizat învăţământ sportiv şi pe lângă care funcţionează, ca afiliate, aceste centre. Şcolarizarea elevilor respectă dinamica selecţiei şi se face ori de câte ori este nevoie.

Art.63. (1) Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu cel puţin media anuală 5,00/calificativul suficient, iar la purtare media anuală 6,00/calificativul suficient.

(2) Pentru elevii liceelor pedagogice şi ai liceelor teologice, media anuală minimă de promovare la purtare este 7,00.

Art.64. Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual, elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:

a) au absentat, motivat sau nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un semestru la disciplinele respective. Consiliul clasei, cu acordul profesorului care predă disciplina respectivă, poate decide încheierea situaţiei şcolare a elevilor care absentează motivat, din cauza unor afecţiuni grave, menţionate ca atare în documente medicale, sau din alte cauze, pe care consiliul clasei le apreciază ca fiind justificate, cu condiţia ca, după revenirea la şcoală, aceştia să participe regulat la cursuri şi să poată fi evaluaţi. Deciziile luate în aceste cazuri se menţionează într-un proces-verbal, care rămâne la dosarul care conţine anexele proceselor-verbale ale consiliului profesoral;

b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ, în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, cantonamente şi pregătire specializată, interne şi internaţionale;

c) au beneficiat de bursă de studiu, în străinătate,  recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări.

Art.65. (1) Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi vor încheia situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la revenirea la şcoală, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

          (2) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea sau amânaţi anual se face într-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de învăţământ, înaintea sesiunii de corigenţe. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline de studiu, în sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, se pot prezenta la sesiunea de corigenţe.

Art.66. (1) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin medii anuale sub 5,00/calificativul „insuficient” la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare la cel mult două discipline de studiu.

(2) În şcolile şi în liceele de artă, precum şi la clasele cu program sportiv, elevii care nu îndeplinesc  condiţiile de promovare la disciplina principală de specialitate sunt declaraţi inapţi pentru aceste profiluri şi îndrumaţi spre un alt profil; fac excepţie de la această prevedere elevii de la clasele terminale.

             (3) Pentru elevii corigenţi, se organizează, anual, o singură sesiune de examene, într-o perioadă stabilită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

             (4) În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi:

- elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate;

- elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează la sfârşitul anului şcolar, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare.

            (5) Pentru elevii declaraţi corigenţi la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate, se aprobă organizarea unei sesiuni de corigente, în ultima săptămână a lunii mai a anului şcolar, în conformitate cu reglementările legale in vigoare. Media fiecărui modul, obţinută în urma examenului de corigenţă, reprezintă media anuală a modulului.

Art.67. (1) Sunt declaraţi repetenţi:

a) elevii care au obţinut medii anuale sub 5,00/calificativul „insuficient” la mai mult de două discipline de învăţământ;

b) elevii care au obţinut la purtare media anuală mai mică de 6,00/calificativul ”insuficient”, respectiv mai mică de 7,00, în cazul liceelor pedagogice şi teologice, indiferent de mediile obţinute la disciplinele de studiu;

c) elevii corigenţi care nu se prezintă la examen sau care nu promovează examenul la cel puţin o disciplină;

d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, la cel puţin o disciplină;

e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare „repetent prin exmatriculare cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în alta”.

(2) În învăţământul primar, repetenţia apare numai după finalizarea ciclului de achiziţii fundamentale (clasa a II-a). Elevii care, la încheierea clasei I, se găsesc în situaţia de la aliniatul 1, vor rămâne în colectivele în care au învăţat în clasa I şi vor intra într-un program de remediere/recuperare şcolară, realizat de învăţătorul clasei, împreună cu un specialist de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică,..

Art.68. (1) Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ sau la alta, în limita efectivului de 30 de elevi/clasă. În situaţia în care formaţiunile de studiu sunt constituite la limita maximă prevăzută de lege şi şcolarizarea nu se poate realiza cu respectarea limitei de 30 de elevi la clasă, efectivul maxim poate fi depăşit cu 1 – 2 elevi/ clasă.

              (2) Pentru elevii din învăţământul liceal, profesional (şcoala de arte şi meserii şi anul de completare) şi din învăţământul postliceal, declaraţi repetenţi la sfârşitul primului an de studii, reînscrierea se poate face şi peste cifra de şcolarizare aprobată, de regulă în limita efectivului de 30 de elevi la clasă. Excepţiile de la regulă se analizează şi se aprobă, în situaţii speciale, de către inspectoratele şcolare.

(3) În învăţământul de stat, în anul de completare şi, în ciclul superior al liceului, elevii se pot afla în situaţia de repetenţie de cel mult două ori. Anul de studiu se poate repeta o singură dată.

(4) Elevii din anul de completare şi din ciclul superior al liceului, care nu îndeplinesc condiţiile de la aliniatul (3), îşi pot continua studiile numai la învăţământul seral sau cu frecvenţă redusă, cu achitarea unei taxe, stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul inspectoratului şcolar Judeţean.

(5) Elevul care nu frecventează cursurile de zi ale unei clase din învăţământul obligatoriu, depăşind cu mai mult de doi ani vârsta clasei respective, se află în situaţia de abandon şcolar. Elevul aflat în situaţia de abandon şcolar poate fi înscris, la cerere, în forme de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă sau la distanţă, pentru care se constituie formaţiuni aparte.

(6)Tinerii care au depăşit vârsta şcolară cu mai mult de 4 ani îşi pot completa educaţia de bază, prin parcurgerea unor programe de tip „A doua şansă”, conform metodologiei Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Art.69. (1) Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învăţământ din altă ţară, pot dobândi calitatea de elev în România, numai după echivalarea de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării a studiilor urmate în străinătate şi după susţinerea examenelor de diferenţe, în perioada stabilită de directorul unităţii de învăţământ de stat sau particular.

 (2) Elevii din învăţământul obligatoriu, prevăzuţi la alin. (1), care nu au acte de studii, vor fi evaluaţi la o unitate de învăţământ nominalizată de inspectoratul şcolar, după care se stabileşte clasa în care pot fi înscrişi, potrivit rezultatelor evaluării şi vârstei.

 (3) Examenele de diferenţe şi clarificarea situaţiei şcolare au loc în cel mult 60 de zile de la data înapoierii în ţară. Până la promovarea examenelor de diferenţe, elevii menţionaţi la alin. (1) pot audia cursurile, fără a fi înscrişi în catalog.

(4) După promovarea tuturor examenelor de diferenţă, elevul este înscris în clasa pentru care a susţinut examenele.

(5) Dacă elevul nu promovează cel puţin două examene de diferenţă, acesta este evaluat pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează un singur examen de diferenţă, se acordă o singură reexaminare. În cazul în care nu promovează nici la reexaminare, elevul este evaluat pentru o clasă inferioară.

(6) Pentru copiii care nu cunosc limba română, înscrierea în învăţământul românesc se face conform reglementărilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

(7) Copiilor lucrătorilor migranţi li se aplică prevederile legale în vigoare privind accesul la învăţământul obligatoriu din România al copiilor lucrătorilor migranţi proveniţi din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi cele ale alin. (2) din prezentul articol.

(8) Elevilor străini (cetăţeni străini de origine română, cetăţeni romani cu domiciliul în străinătate şi cetăţeni străini care nu sunt de origine română), li se aplica precizările MEdC privind şcolarizarea elevilor străini in învăţământul preuniversitar din România.

Art.70. (1) Elevilor înscrişi într-o unitate de învăţământ de stat sau particulară din România, care urmează să continue studiile în alte ţări, pentru o perioadă determinată de timp, li se rezervă locul.

(2) Încheierea situaţiei şcolare a acestei categorii de elevi, declaraţi amânaţi, se face, după revenirea în ţară, la disciplinele de învăţământ neechivalate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în conformitate cu prevederile art. 65 din prezentul regulament.

Art.71. (1) Consiliile profesorale din unităţile de învăţământ de stat sau particular validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase,  în şedinţa de încheiere a cursurilor semestriale şi anuale, iar secretarul consiliului o consemnează, în procesul-verbal, menţionându-se numele celor promovaţi, corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00.

(2) Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică, în scris, părinţilor/ tutorilor legali, de către diriginte/învăţător, în cel mult 10 zile de la încheierea fiecărui semestru/an şcolar.

            (3) Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învăţătorul/dirigintele comunică părinţilor/tutorilor legali, în scris, programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.

 (4) Situaţia şcolară anuală a tuturor elevilor, cu specificarea mediei generale, se afişează la avizierul unităţii de învăţământ, în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor.

(5) În alte situaţii decât cele prevăzute în prezentul regulament, nici un document şcolar nu poate fi făcut public fără acordul elevului/absolventului, dacă este major, sau al părintelui/tutorelui legal, cu respectarea art. 83 din Legea 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Secţiunea a 3-a

Examenele organizate de unităţile de învăţământ

 

Art.72. (1) Examenele organizate de unităţile de învăţământ sunt:

            a) examen de corigenţă, pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi după susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânaţi;

            b) examen de încheiere a situaţiei şcolare, pentru elevii declaraţi amânaţi pe semestrul al doilea sau anual;

            c) examen de diferenţe, pentru elevii a căror înscriere în unitatea de învăţământ este condiţionată de promovarea unor astfel de examene.

            (2) Se interzice organizarea unor examinări, în vederea înscrierii elevilor în clasa I, respectiv a V-a,. Organizarea unor forme de testare este acceptabilă în următoarele situaţii particulare:

a) pentru formarea unor clase cu studiul intensiv de limbi străine. În acest caz, testările vor viza verificarea nivelului de stăpânire a limbii străine;

b) pentru unităţi de învăţământ care au în structura lor clase gimnaziale, dar nu şi clase primare, iar numărul candidaţilor care solicită înscrierea în clasa a V-a depăşeşte numărul de locuri;

c) pentru unităţi de învăţământ care au în structura lor atât clase gimnaziale, cât şi clase primare, dar numărul de locuri alocate clasei a V-a este mai mic decât numărul absolvenţilor clasei a IV-a.

Art.73. (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte perioadele de desfăşurare a examenelor de corigenţă.

          (2) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte perioada de desfăşurare a examenelor, pentru elevii declaraţi amânaţi pe semestrul al doilea sau anual. Aceste examene se desfăşoară înaintea examenelor de corigenţă.

          (3) Desfăşurarea examenelor de diferenţă, în urma transferării de la o unitate de învăţământ la alta, are loc, de regulă, în vacanţele şcolare.

          (4) Perioadele pentru celelalte examene de diferenţă sunt precizate în art.69 din prezentul regulament.

Art.74. (1) La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită transferul de la o unitate de învăţământ la alta, nu se acordă reexaminare.

          (2) După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ/un singur modul au dreptul să solicite reexaminare. Aceasta se acordă de către director, în cazuri justificate, o singură dată, după consultarea învăţătorului sau a profesorului şi la solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui/tutorelui legal. Cererea de reexaminare se depune în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă. Reexaminarea se desfăşoară în termen de 2 zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data deschiderii cursurilor noului an şcolar. Comisia de reexaminare se numeşte de către director.

        (3) Beneficiază de reexaminare şi elevii migranţi care se află într-o situaţie identică cu cea prevăzută la art. 69 alin. (6) din prezentul regulament.

Art.75. (1) Toate examenele se desfăşoară după aceeaşi metodologie.

             (2) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi anual, examinarea se face din toată materia studiată de elevi în anul şcolar, conform programei şcolare a clasei sau grupei respective.

(3) Pentru elevii amânaţi pe un semestru, examinarea se face numai din materia acelui semestru.

(4) Pentru elevii care susţin examene de diferenţe, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.

(5) Disciplinele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul comun al specializării clasei şi care nu au fost studiate de candidat. Se dă examen, separat, pentru fiecare an de studiu.

             (6) Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculumul la decizia şcolii.

(7) În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă. La disciplinele opţionale în curs de desfăşurare, părintele/tutorele legal al elevului care nu a împlinit 18 ani îşi asumă responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului programei şcolare parcurse până în momentul transferului. În foaia matricolă, se trec mediile obţinute la opţionalele studiate la unitatea de învăţământ de la care se transferă.

Art.76. (1) Pentru desfăşurarea examenelor, există trei tipuri de probe: scrise, orale şi practice. La toate examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe, proba scrisă şi proba orală.

          (2) Pentru disciplinele de studiu la care, datorită profilului sau/şi specializării, este necesară şi proba practică, modalităţile de susţinere a acesteia şi cea de-a doua probă de examen sunt stabilite de directorul unităţii de învăţământ, împreună cu membrii catedrei de specialitate.

          (3) Proba practică se susţine la disciplinele care au, preponderent, astfel de activităţi.

          (4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie internă, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Fiecare comisie are un preşedinte şi doi profesori examinatori.

Art.77. (1) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de către doi profesori/învăţători de aceeaşi specialitate sau de specialităţi înrudite.

(2) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre profesori/ învăţători este cel care a predat elevului disciplina de învăţământ în timpul anului şcolar. În absenţa temeinic motivată a acestuia, examinarea se face de către un alt profesor de specialitate/învăţător din şcoală, numit de directorul unităţii de învăţământ, sau de către un profesor/învăţător de la o altă unitate de învăţământ, numit de inspectorul şcolar general, la solicitarea întemeiată a directorului unităţii de învăţământ. Dacă directorul unităţii de învăţământ apreciază că între elev şi profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, examinarea poate fi făcută de o comisie stabilita de director si avizata de inspectorul de specialitate.

Art.78. (1) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute pentru învăţământul primar şi de 90 de minute pentru învăţământul secundar şi postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al primirii de către elev a foii cu subiecte. Proba scrisă conţine două variante de subiecte, din care elevul tratează o singură variantă, la alegere.

          (2) Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog profesor-elev, pe bază de bilete de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susţin examenul la disciplina respectivă. Fiecare bilet conţine două subiecte. Elevul poate schimba de cel mult două ori biletul de examen. Fiecare schimbare atrage scăderea notei acordate de către fiecare examinator, cu câte un punct.

(3) Fiecare profesor examinator acordă elevului cate o notă la fiecare probă susţinută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, acordată de profesorul/ învăţătorul examinator; fracţiunile de 50 sutimi se rotunjesc în favoarea elevului.

          (4) Media obţinută de către elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, nerotunjită, a notelor finale acordate de cei doi examinatori. Între notele finale, acordate de cei doi examinatori, nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei.

          (5) La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin calificative, se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise şi după susţinerea examenului oral, fiecare examinator acordă calificativul său, global; calificativul final al elevului la examenul de corigenţă se stabileşte de comun acord între cei doi examinatori. În cazul unei neconcordanţe, preşedintele are drept de decizie, pentru stabilirea calificativului final al elevului la acest examen.

Art.79. (1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina de examen, dacă obţine cel puţin media 5,00/calificativul suficient.

(2) Sunt declaraţi promovaţi anual, elevii care obţin la fiecare disciplină la care susţin examenul de corigenţă cel puţin media 5,00/calificativul suficient.

(3) La examenul de corigenţă, la cel de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi anual şi la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină studiată un an şcolar complet, media obţinută constituie media anuală a disciplinei respective şi intră în calculul mediei generale anuale.

(4) La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obţinută constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.

Art.80. Elevii corigenţi sau amânaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, în cel mult cinci zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de director, dar nu mai târziu de începutul noului an şcolar. În situaţii excepţionale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul şcolar poate aproba susţinerea examenului şi după începerea cursurilor noului an şcolar.

Art.81. (1) Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a situaţiei, la examenele pentru elevii amânaţi şi la examenele de corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de examen de către profesorii/ învăţătorii examinatori şi se trec în catalogul clasei de către secretariatul şcolii, în termen de maximum cinci zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.

(2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se consemnează în catalogul de examen, de către examinatori, iar în registrul matricol şi, în catalogul clasei, de către secretarul şcolii.

 (3) În catalogul de examen, se consemnează notele/calificativele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare profesor examinator sau calificativul global, precum şi media obţinută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după terminarea examenului.

(4) Preşedintele comisiei predă secretarului unităţii de învăţământ toate documentele specifice acestor examene, cum ar fi: cataloage de examen, lucrările scrise şi însemnările elevilor la proba orală/practică etc. Aceste documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor anului şcolar.

(5) Rezultatul la examenele de corigenţă şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează a doua zi după încheierea sesiunii de examen şi se consemnează în procesul-verbal al consiliului profesoral de la începutul anului şcolar.

Art.82. (1) După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţiei, de corigenţă sau de reexaminare, învăţătorul/dirigintele consemnează în catalog situaţia şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.

          (2) Lucrările scrise şi foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ, timp de un an.

 

 

CAPITOLUL VII

 

PERSONALUL DIDACTIC, DIDACTIC AUXILIAR ŞI NEDIDACTIC

 

Art.83. Legea Învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, cu modificările şi completările ulterioare reglementează funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile personalului didactic de predare şi de instruire practică şi ale personalului didactic auxiliar.

Art.84. (1) În sistemul naţional de învăţământ funcţionează personal didactic de predare şi de instruire practică, personal didactic auxiliar şi nedidactic cu calităţi morale, apt din punct de vedere medical, capabil să relaţioneze corespunzător cu elevii, părinţii şi colegii.

             (2) Personalul din învăţământ are obligaţia de a participa la programe de formare continuă, în conformitate cu specificul activităţii şi cu reglementările în vigoare, pentru fiecare categorie.

(3) Personalul din învăţământ trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile educaţionale pe care  le transmite elevilor, o vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil.

(4) Personalul din învăţământ are obligaţia să sesizeze, la nevoie, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, Direcţia de protecţie a copilului, în legătură cu aspecte care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a elevului/copilului.

(5) Personalul din învăţământ trebuie să dovedească respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii, părinţii/reprezentanţii legali ai acestora.

(6) Personalului din învăţământ îi este interzis să desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia.

(7) Personalului din învăţământ îi este interzisă aplicarea de pedepse corporale, precum şi agresarea verbală sau fizică a elevilor şi/sau a colegilor.

(8) Se interzice personalului didactic să condiţioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la clasă de  obţinerea oricărui tip de avantaje, de la elevi sau de la părinţii/ aparţinătorii/reprezentanţii legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite, se sancţionează cu excluderea din învăţământ.

(9) Personalul didactic este obligat să prezinte, conform legii, rezultatele analizelor medicale solicitate, efectuate conform Legii nr. 128/1997, privind Statutul Personalului Didactic, cu modificările şi completările ulterioare, Acordului comun, încheiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi cu Casa de Asigurări: avizul pentru examenul clinic, eliberat de către medicul de familie, examenul pulmonar, suportat de către Consiliul Local, examenul psihologic, realizat de către personalul de specialitate din Centrele de Asistenţă psihopedagogică din cadrul sistemului de învăţământ judeţean.

Art.85. Personalul didactic de predare şi de instruire practică din învăţământul preuniversitar are drepturile şi obligaţiile prevăzute în Legea nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, cu modificările şi completările ulterioare. La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin regulamentul de ordine interioară, se pot stabili drepturi şi obligaţii specifice, cu consultarea reprezentantului/ reprezentanţilor organizaţiei/ organizaţiilor sindicale din unitate.

Art.86. (1) Compartimentul de secretariat este subordonat directorului unităţii de învăţământ.

            (2) Secretariatul funcţionează pentru elevi, părinţi, personalul unităţii de învăţământ şi pentru alte persoane interesate, potrivit unui program de lucru aprobat de director.

(3) Secretariatul asigură permanenţa pe întreaga perioadă de desfăşurare a orelor de curs.

            (4) Secretarul aduce condica în cancelarie şi o ia la sfârşitul orelor. Secretarul descuie şi încuie fişetul, în care se păstrează cataloagele, la începutul/ terminarea orelor, după ce a verificat, împreună cu profesorul/ învăţătorul de serviciu, existenţa tuturor cataloagelor.

            (5) Secretarul completează fişele matricole, cataloagele de corigenţă şi se ocupă de arhivarea tuturor documentelor şcolare.

            (6) În perioada vacanţelor şcolare, cataloagele se păstrează la secretariat.

            (7) Procurarea, deţinerea şi folosirea sigiliilor se fac în conformitate cu reglementările stabilite prin ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării.

            (8) Procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa actelor de studii se fac în conformitate cu prevederile „Regulamentului privind regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor de evidenţă şcolară în învăţământul preuniversitar”, aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării.

            (9) Evidenţa, selecţionarea, păstrarea şi depunerea documentelor şcolare la Arhivele Naţionale, după expirarea termenelor de păstrare stabilite prin Indicatorul termenelor de păstrare, aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării, se fac în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr.16 din 2 aprilie 1996.

            Art.87. (1) Serviciul de contabilitate este subordonat directorului unităţii de învăţământ.

            (2)  Serviciul de contabilitate al unităţii de învăţământ şi cel al centrului de execuţie bugetară, acolo unde este cazul, subordonat directorului-ordonator terţiar de credite, asigură şi răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii de  învăţământ, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

            (3) Contabilitatea îndeplineşte orice sarcini financiar-contabile încredinţate de director sau stipulate expres în acte normative.

           Art.88. (1) Serviciul de administraţie este subordonat directorului unităţii de învăţământ.

            (2) Administratorul îşi desfăşoară activitatea sub conducerea directorului, răspunde de gestionarea şi de întreţinerea bazei materiale a unităţii de învăţământ, coordonează activitatea personalului administrativ de întreţinere şi curăţenie (mecanici, paznici, portari, magazineri, muncitori, gestionari, personalul de cantină, internat şi de aprovizionare).

            (3) Întregul inventar mobil şi imobil al unităţii de învăţământ se trece în registrul inventar al acesteia şi în evidenţele contabile. Schimbarea destinaţiei bunurilor ce aparţin unităţii de învăţământ se poate face numai cu îndeplinirea formelor legale.

            (4) Programul personalului de îngrijire se stabileşte de către administrator, potrivit nevoilor unităţii de învăţământ şi se aprobă de director.

            (5) Administratorul stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de îngrijire. În funcţie de nevoile unităţii de învăţământ, directorul poate schimba aceste sectoare.

            (6) Administratorul nu poate folosi personalul subordonat în alte activităţi decât în cele necesare unităţii de învăţământ.

            Art.89. (1) Bibliotecarul este subordonat directorului unităţii de învăţământ.

            (2) Bibliotecarul organizează activitatea bibliotecii, asigură funcţionarea acesteia şi este interesat de completarea raţională a fondului de publicaţii.

(3)    Activităţile de bază ale bibliotecarului sunt:

            a) îndrumă lectura şi studiul şi ajută la elaborarea lucrărilor elevilor, punând la dispoziţia acestora instrumente de informare, respectiv fişiere, cataloage, liste bibliografice etc., care să le înlesnească o orientare rapidă în colecţiile bibliotecii;

            b) sprijină informarea şi documentarea rapidă a personalului didactic;

            c) participă la toate cursurile specifice de formare continuă. 

               (4) Bibliotecarul organizează sau participă la organizarea de acţiuni specifice: lansare de carte, întâlniri literare, simpozioane, vitrine şi expoziţii de cărţi, standuri de noutăţi sau de colecţii de cărţi, prezentări de manuale opţionale etc.

            Art.90. (1) Laborantul, informaticianul, programatorul, tehnicianul, pedagogul şi profesorul documentarist sunt subordonaţi directorului unităţii de învăţământ.

               (2) Atribuţiile fiecărei funcţii de la alineatul (1) sunt menţionate în fişele de post aprobate de director.

 

 

CAPITOLUL  VIII

ELEVII

 

Secţiunea 1

Dobândirea calităţii de elev

 

Art.91. Orice persoană, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, care este înscrisă în unitatea de învăţământ şi participă la activităţile organizate de aceasta, are calitatea de elev.

Art.92. (1) În învăţământul primar (clasele I-a IV-a) şi în ciclul gimnazial al învăţământului secundar inferior (clasele a V-a – a VIII-a), calitatea de elev se dobândeşte în urma solicitării scrise adresate de părinţi sau tutori legali către unitatea de învăţământ de stat sau particular. Părintele sau tutorele legal are dreptul de a alege forma de învăţământ şi felul educaţiei copilului minor.

(2) În ciclul inferior al liceului şi în şcoala de arte şi meserii (clasele a IX-a – a X-a), în învăţământul secundar superior (ciclul superior al liceului), în anul de completare şi în învăţământul postliceal, înscrierea elevilor se face, pe baza regulamentului de admitere sau a criteriilor generale elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în limita numărului de locuri din planul de şcolarizare. Înscrierea în ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face în primi doi ani de la absolvirea ciclului inferior al liceului/ anului de completare, dacă la data începerii anului şcolar elevul nu a depăşit vârsta de 18 ani.

(3) Elevii promovaţi vor fi înscrişi de drept în anul următor de studiu, dacă nu există prevederi specifice de admitere în anul respectiv.

(4) Elevii repetenţi, retraşi sau exmatriculaţi cu drept de reînscriere, din învăţământul de zi, se pot reînmatricula, la cerere, la acelaşi nivel, ciclu de învăţământ şi, după caz, rută de profesionalizare, la  învăţământul de zi, în următorii doi ani consecutivi, redobândind calitatea de elev. Înscrierea acestora la alte forme de învăţământ, se poate face şi după mai mult de doi ani. Elevii de la celelalte forme de învăţământ, repetenţi, retraşi sau exmatriculaţi cu drept de reînscriere, se pot reînmatricula, la cerere, la orice formă de învăţământ, cu excepţia celui de zi. Reînmatricularea acestora se poate face şi după mai mult de doi ani şcolari.

 

Secţiunea a 2-a

Exercitarea calităţii de elev

 

Art.93. (1) Calitatea de elev se exercită prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la toate activităţile existente în programul fiecărei unităţi de învăţământ.

(2) Evidenţa prezenţei elevilor se face la fiecare oră de curs de către învăţător/profesor, care consemnează, în mod obligatoriu, fiecare absenţă.

(3) Elevii din învăţământul obligatoriu, înscrişi la cursuri cu frecvenţă redusă sau la distanţă, sunt obligaţi să se prezinte la fiecare sesiune de examene organizată de unitatea de învăţământ.

Art.94. (1) Absenţele datorate îmbolnăvirii elevilor, bolilor contagioase din familie sau altor cazuri de forţă majoră, dovedite cu acte legale, sunt considerate motivate.

(2) Motivarea absenţelor se efectuează pe baza următoarelor acte:

a) adeverinţă eliberată de medicul cabinetului şcolar sau de medicul de familie şi avizată de medicul şcolar (dacă există);

b) adeverinţă sau certificat medical eliberat de unitatea sanitară, în cazul în care elevul a fost internat în spital, avizat(ă) de medicul şcolar (dacă există);

c) cererea scrisă a părintelui/tutorelui legal al elevului, adresată directorului unităţii de învăţământ şi aprobată de acesta, în urma consultării cu dirigintele/învăţătorul clasei.

(3) Motivarea absenţelor se face de către învăţător sau diriginte, în ziua prezentării actelor justificative.

(4) În cazul elevilor minori, părintele/tutorele legal are obligaţia de a prezenta, personal, dirigintelui actele justificative pentru absenţele copilului lor.

(5) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor vor fi prezentate în termen de maxim 7 zile de la reluarea activităţii elevului şi vor fi păstrate de către învăţător/diriginte pe tot parcursul anului şcolar.

(6) Toate adeverinţele medicale trebuie să aibă viza cabinetului, care are în evidenţă fişele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.

(7) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. 5 din prezentul articol atrage, de regulă, declararea absenţelor ca nemotivate.

             (8) La cererea scrisă a unităţilor de învăţământ în care este organizat învăţământ sportiv, a structurilor naţionale sportive, directorul poate aproba motivarea absenţelor elevilor care participă la cantonamente şi la competiţii de nivel local, naţional şi internaţional, cu condiţia recuperării materiei, în vederea încheierii situaţiei şcolare.

Art.95. Elevii din învăţământul obligatoriu cu handicap fizic, nedeplasabili, cu boli cronice grave, pot fi scutiţi parţial sau total de frecvenţă, beneficiind de îndrumarea unităţii de învăţământ. Scutirea se acordă, la cerere, de director, pe baza actelor medicale doveditoare şi a recomandării exprese a compartimentului de igienă şcolară din cadrul direcţiei de sănătate publică a judeţului/municipiului Bucureşti.

Art.96. Elevii şi elevele aflaţi în situaţii speciale (căsătorie, naşterea unui copil, persoane existente în îngrijirea elevului, detenţie etc.) vor fi sprijiniţi să finalizeze ciclul de învăţământ.

 

Secţiunea a 3-a

Drepturile elevilor

 

Art.97. (1) Elevii din învăţământul de stat şi particular se bucură de toate drepturile constituţionale. Elevii din învăţământul de stat şi particular acreditat se bucură de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de elev.

(2) Nici o activitate organizată în unitatea de învăţământ nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor.

            (3) Elevul sau, după caz, reprezentantul său legal, are dreptul de a contesta modalităţile şi rezultatele evaluării. Contestaţia se adresează cadrului didactic respectiv, care are obligaţia de a motiva/justifica modalitatea de evaluare şi rezultatele acesteia. În situaţia în care argumentele nu sunt considerate satisfăcătoare, elevul/reprezentantul său legal se pot adresa directorului unităţii şcolare, care, pentru soluţionarea contestaţiei, va desemna profesori de specialitate, care nu predau la clasa respectivă.

            Art.98. (1) Elevii din învăţământul de stat beneficiază de învăţământ gratuit.

2) Elevii pot beneficia de burse sau de alte forme de sprijin material şi financiar pentru studii, acordate de bănci, în condiţiile legii. Statul îi sprijină material, cu precădere pe elevii care obţin performanţe, rezultate foarte bune la învăţătură sau la activităţi artistice şi sportive, precum şi pe cei cu situaţie materială precară.

(3) Elevii pot beneficia de suport financiar şi din sursele extrabugetare ale unităţilor de învăţământ de stat.

Art.99. (1) Conducerile unităţilor de învăţământ sunt obligate să pună, gratuit, la dispoziţia elevilor, bazele materiale şi bazele sportive pentru pregătirea organizată a acestora.

(2) Elevii pot fi cazaţi în internate şi pot servi masa la cantinele şcolare, în condiţiile stabilite prin regulamente de organizare şi funcţionare a unităţilor respective.

(3) Copiii personalului didactic de predare şi de instruire practică beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi internate.

Art.100. În timpul şcolarizării, elevii beneficiază de asistenţă psihopedagogică şi medicală gratuită. De asemenea, ei au dreptul la bilete cu preţuri reduse, la spectacole, muzee, manifestări cultural-sportive şi la transportul în comun, pe baza carnetului de elev, vizat la zi.

Art.101. Elevii din învăţământul de stat şi particular au dreptul să fie evidenţiaţi şi să primească premii şi recompense, pentru rezultate deosebite obţinute la activităţile şcolare şi extraşcolare, precum şi pentru atitudine civică exemplară.

Art.102. Elevii din învăţământul obligatoriu primesc gratuit manuale şcolare. Beneficiază de aceeaşi gratuitate şi elevii din învăţământul secundar superior ai căror părinţi au un venit lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decât salariul minim brut pe economie.                      

Art.103. Elevii aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile şi formele de învăţământ, în condiţiile prevăzute de Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.104. Elevii au dreptul să opteze, conform legii, pentru tipul şi forma de învăţământ pe care le vor urma şi să aleagă parcursul şcolar corespunzător intereselor, pregătirii şi competenţelor lor. Pentru elevii minori, acest drept se exercită de către părinţii/ tutorii legali ai copiilor.

Art.105. (1) În fiecare unitate de învăţământ de stat şi particular, se constituie consiliul elevilor, format din liderii elevilor de la fiecare clasă.

         (2) Consiliul elevilor funcţionează în baza unui regulament propriu, avizat de conducerea  unităţii de învăţământ şi care este anexă a regulamentului intern.

         (3) Consiliul elevilor îşi desemnează reprezentanţii, elevi din clasele a IX-a – a XII-a/ a XIII-a sau din învăţământul postliceal, pentru a participa la şedinţele  Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.

Art.106. Elevii au dreptul să participe la activităţile extraşcolare organizate de unitatea de învăţământ, precum şi la cele care se desfăşoară în palatele şi în cluburile elevilor, în bazele sportive şi de agrement, în taberele şi în unităţile conexe inspectoratelor şcolare, în cluburile şi în asociaţiile sportive, cu respectarea prevederilor regulamentelor de funcţionare ale acestora.

Art.107. (1) Elevilor din învăţământul preuniversitar de stat şi particular le este garantată, conform legii, libertatea de asociere în cercuri şi în asociaţii ştiinţifice, culturale, artistice, sportive sau civice, care se  organizează şi funcţionează pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unităţii de învăţământ.

(2) Exercitarea dreptului la reuniune, conform art.15 alin. (2) din Convenţia cu privire la drepturile copilului, nu poate fi supusă decât acelor limitări care sunt prevăzute de lege şi care sunt necesare într-o societate democratică, în interesul siguranţei naţionale, al ordinii publice, pentru a proteja sănătatea şi moralitatea publică sau drepturile şi libertăţile altora.

(3) Dreptul la reuniune se exercită în afara orarului zilnic, iar activităţile pot fi susţinute în unitatea de învăţământ, la cererea grupului de iniţiativă, numai cu aprobarea directorului. Aprobarea pentru desfăşurarea acestor acţiuni va fi condiţionată de acordarea de garanţii scrise, oficiale privind asigurarea, de către organizatori, a securităţii persoanelor şi a bunurilor.

 (4) În cazul în care conţinutul activităţilor care se desfăşoară în unitatea de învăţământ de stat şi particular contravine principiilor susmenţionate, directorul unităţii de învăţământ poate suspenda sau interzice desfăşurarea acestor activităţi.

Art.108. (1) În unităţile de învăţământ de stat şi particular, conform legii, libertatea elevilor de a redacta şi difuza reviste/ publicaţii şcolare proprii, este garantată.

(2) În cazul în care aceste reviste/ publicaţii conţin elemente care afectează siguranţa naţională, ordinea publică, sănătatea şi moralitatea, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sau prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului de ordine interioară al unităţii de învăţământ, directorul va suspenda editarea şi difuzarea acestora.

Art.109. Elevii din învăţământul de stat şi particular, cu aptitudini şi performanţe şcolare excepţionale, pot promova 2 ani într-un an şcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

 

Secţiunea a 4-a

Îndatoririle elevilor

 

Art.110. Elevii din învăţământul de stat şi particular au datoria de a frecventa cursurile, de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevăzute de programele şcolare.

Art.111. (1) Elevii trebuie să aibă o comportare civilizată şi o ţinută decentă, atât în unitatea de învăţământ, cât şi în afara ei.

(2) Elevii trebuie să cunoască şi să respecte:

a) legile statului;

b) prezentul regulament şi regulamentul intern;

c) regulile de circulaţie şi cele cu privire la apărarea sănătăţii;

d) normele de tehnica securităţii muncii, de prevenire şi de stingere a incendiilor;

e) normele de protecţie civilă;

f) normele de protecţie a mediului.

Art.112. Este interzis elevilor:

          a) să distrugă documente şcolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole etc.;

          b) să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ;

          c) să aducă şi să difuzeze, în unitatea de învăţământ, materiale care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa şi intoleranţa;

          d) să organizeze şi să participe la acţiuni de protest, care afectează desfăşurarea activităţii de învăţământ sau care afectează frecvenţa la cursuri a elevilor;

          e) să blocheze căile de acces în spaţiile de învăţământ;

          f) să deţină şi să consume, în perimetrul unităţii de învăţământ şi în afara acestuia, droguri, băuturi alcoolice şi ţigări şi să participe la jocuri de noroc;

          g) să introducă, în perimetrul unităţii de învăţământ, orice tipuri de arme sau alte instrumente, precum  muniţie, petarde, pocnitori etc., care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a colectivului de elevi şi a personalului unităţii de învăţământ;

          h) să posede şi să difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic;

          i) să utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor;

          j) să lanseze anunţuri false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unităţii de învăţământ;  

         k) să aibă ţinută, comportamente şi atitudini ostentative şi provocatoare;

          l) să aducă jigniri şi să manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ.

Art.113. Elevii au obligaţia să poarte asupra lor carnetul de elev, să-l prezinte profesorilor/învăţătorilor pentru consemnarea notelor, precum şi părinţilor, pentru informare în legătură cu situaţia şcolară.

Art.114. Elevii din învăţământul preuniversitar de stat trebuie să utilizeze cu grijă manualele şcolare primite gratuit şi să le restituie în stare bună,  la sfârşitul anului şcolar.

 

Secţiunea a 5-a

Recompensarea elevilor

 

Art.115. Elevii care obţin rezultate remarcabile în activitatea şcolară şi extraşcolară şi se disting prin comportare exemplară pot primi următoarele recompense:

a) evidenţiere în faţa colegilor clasei;

b) evidenţiere, de către director, în faţa colegilor de şcoală sau în faţa consiliului profesoral;

c) comunicare verbală sau scrisă adresată părinţilor, cu menţiunea faptelor deosebite pentru care elevul este evidenţiat;

d) burse de merit, de studiu sau alte recompense materiale acordate de stat, de agenţi economici sau de sponsori;

e) premii, diplome, medalii;

f) recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în tabere de profil din  ţară şi din străinătate;

g) premiul de onoare al unităţii de învăţământ.

Art.116. (1) Acordarea premiilor elevilor la sfârşitul anului şcolar se face la nivelul unităţii de învăţământ, la propunerea dirigintelui, a consiliului clasei, a directorului şcolii.

(2) Se pot acorda premii elevilor care:

               a) au obţinut primele trei medii generale pe clasă, dar nu mai mici de 9.00; pentru următoarele trei medii se pot acorda menţiuni;

                b) s-au distins la una sau mai multe discipline de studiu;

      c) au obţinut performanţe la concursuri, festivaluri, expoziţii şi la alte activităţi extraşcolare desfăşurate la nivel local, judeţean, naţional sau internaţional;

      d) s-au remarcat prin fapte de înaltă ţinută morală şi civică;

      e) au avut, la nivelul clasei, cea mai bună frecvenţă pe parcursul anului şcolar.

    (3) Se pot acorda premii şi pentru alte situaţii prevăzute de regulamentul intern al unităţii de învăţământ.

Art.117. Unitatea de învăţământ şi alţi factori pot stimula activităţile de performanţă ale elevilor la nivel local, naţional şi internaţional, prin alocarea unor premii, burse, din partea consiliului reprezentativ al părinţilor, a agenţilor economici, a fundaţiilor ştiinţifice şi culturale, a comunităţii locale etc.

 

Secţiunea a 6-a

Sancţiunile aplicate elevilor

 

Art.118. (1) Elevii care săvârşesc fapte prin care se încalcă dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele şcolare, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora..

(2) Sancţiunile care se pot aplica elevilor sunt următoarele :

a) observaţia individuală;

b) mustrare în faţa clasei şi/ sau în faţa consiliului clasei/ consiliului  profesoral;

c) mustrare scrisă;

d) retragerea temporară sau definitivă a bursei;

e) eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile;

f) mutarea disciplinară la o clasă paralelă, din aceeaşi şcoală;

g) mutarea disciplinară la o altă unitate de învăţământ, cu acceptul conducerii unităţii primitoare;

h) preavizul de exmatriculare;

i) exmatricularea.

(3) Toate sancţiunile aplicate elevilor sunt comunicate, în scris, părinţilor/reprezentantului legal.

Art.119.  (1) Observaţia individuală constă în dojenirea elevului.

(2) Sancţiunea se aplică de diriginte/învăţător sau director.

             (3) Sancţiunea nu atrage şi alte măsuri disciplinare.

Art.120. (1) Mustrarea în faţa clasei şi/sau în faţa consiliului clasei/consiliului profesoral constă în dojenirea elevului şi sfătuirea acestuia să se poarte în aşa fel încât să dea dovadă de îndreptare, atrăgându-i-se totodată atenţia că, dacă nu îşi schimbă comportamentul, i se va aplica o sancţiune mai severă. 

(2) Sancţiunea se aplică de către diriginte/ învăţător sau director.

(3) Sancţiunea este  însoţită de scăderea notei la purtare.

Art.121. (1) Mustrarea scrisă constă în dojenirea elevului, în scris, la propunerea consiliului clasei sau a directorului, de către diriginte/învăţător şi director şi înmânarea documentului părinţilor/tutorilor legali, personal, sub semnătură.

(2) Sancţiunea se înregistrează în catalogul clasei, precizându-se numărul documentului.

(3) Sancţiunea se consemnează în raportul consiliului clasei prezentat consiliului profesoral la sfârşitul semestrului sau al anului şcolar.

(4) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare.

Art.122. (1) Retragerea temporară sau definitivă a bursei se aplică de director, la propunerea consiliului clasei sau a directorului.

(2) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare.

Art.123. (1) Eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile constă în înlocuirea activităţii obişnuite a elevului, pentru  perioada aplicării sancţiunii, cu un alt tip de activitate, desfăşurată, de regulă, în cadrul unităţii de învăţământ, în conformitate cu prevederile regulamentului intern şi  stabilită, de  către director, la propunerea consiliului clasei.

(2) Dacă elevul refuză să participe la aceste activităţi,  absenţele sunt considerate nemotivate şi se consemnează în catalogul clasei.

            (3)Sancţiunea se consemnează în catalogul clasei, precizându-se numărul şi data documentului, în raportul consiliului clasei la sfârşitul semestrului sau al anului şcolar.

          (4) Această sancţiune nu se aplică elevilor din clasele I- a IV-a.

          (5) Sancţiunea  este însoţită de scăderea notei la purtare.

          Art.124. (1) Mutarea disciplinară la o clasă paralelă se aplică prin înmânarea, în scris, a sancţiunii, de către diriginte/învăţător şi director părintelui/tutorelui legal sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, sub semnătură.

          (2) Sancţiunea se consemnează în registrul de evidenţă a elevilor, în catalogul clasei şi în registrul matricol.

          (3) Sancţiunea se consemnează în raportul consiliului clasei, la sfârşitul semestrului sau al anului şcolar.

          (4) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare.

            Art. 125. (1) Preavizul de exmatriculare se întocmeşte, în scris, de diriginte şi director, pentru elevii care absentează nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor de la o singură disciplină/modul, cumulate pe un an şcolar şi se înmânează părintelui/tutorelui legal sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, sub semnătură.

          (2) Sancţiunea se aplică elevilor din sistemul de învăţământ liceal, postliceal şi profesional, cu excepţia elevilor din învăţământul obligatoriu.

          (3) Sancţiunea se consemnează în registrul de evidenţă a elevilor şi în catalogul clasei şi se menţionează în raportul consiliului clasei la sfârşit de semestru sau de an şcolar.

          (4) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare.

Art.126. (1) Exmatricularea constă în eliminarea, până la sfârşitul anului şcolar, a elevului din unitatea de învăţământ în care acesta a fost înscris,.

            (2) Exmatricularea poate fi:

a) exmatriculare cu drept de reînscriere, în anul următor, în aceeaşi unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu;

b) exmatriculare fără drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ;

c) exmatriculare din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere, pentru o perioadă de timp.

Art. 127. (1) Exmatricularea cu drept de reînscriere în anul următor, în aceeaşi unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu, se aplică elevilor din învăţământul secundar superior, din anul de completare si din învăţământul postliceal, pentru abateri grave, prevăzute de prezentul regulament sau apreciate ca atare de către consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.

          (2) Sancţiunea se aplică şi pentru un număr de cel puţin 40 de absenţe nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel puţin 30% din totalul orelor la o singură disciplină de studiu/modul, cumulate pe un an şcolar.

          (3) Sancţiunea se aprobă, în consiliul profesoral la propunerea dirigintelui, prin consultarea directorului. Dacă motivul sancţionării îl reprezintă absenţele nejustificate, aprobarea este condiţionată de emiterea, în prealabil, a preavizului de exmatriculare.

          (4) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.

          (5) Sancţiunea se comunică părintelui/tutorelui legal şi elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, în scris, sub semnătură, de către dirigintele clasei.

          (6) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare sub 6,00.

Art.128. (1) Exmatricularea fără drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ se aplică elevilor din învăţământul secundar superior şi din anul de completare, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare de către consiliul profesoral.

          (2) Aplicarea sancţiunii se aprobă de către consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei sau a directorului.

          (3) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale ale consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.

          (4) Sancţiunea se comunică părintelui/tutorelui legal şi elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, în scris, sub semnătură, de către dirigintele clasei.

          (5) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare sub 6,00.

Art.129. (1) Exmatricularea din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere pentru o perioadă de timp, se aplică elevilor din învăţământul secundar superior, din anul de completare şi din învăţământul postliceal pentru abateri deosebit de grave.

          (2) Aplicarea sancţiunii şi stabilirea duratei se fac de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea motivată a consiliului profesoral.

          (3) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă al elevilor şi în registrul matricol.

         (4) Sancţiunea se comunică, de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării,  în scris, sub semnătură, părintelui/tutorelui legal şi elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.

         (5) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare sub 6,00.

Art.130. (1) Dacă elevul căruia i s-a aplicat o sancţiune menţionată la articolele 120-123 dă dovadă de un comportament ireproşabil pe o perioadă de cel puţin 8 săptămâni de şcoală până la încheierea semestrului/anului şcolar, prevederea privind scăderea notei la purtare, asociată sancţiunii, se poate anula.

(2) Anularea este decisă de cel care a aplicat sancţiunea.

Art.131. Pentru toţi elevii din învăţământul preuniversitar, la fiecare 10 absenţe nejustificate, pe semestru, din totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină/modul, va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct.

Art.132. (1) Elevii vinovaţi de deteriorarea bunurilor unităţii de învăţământ plătesc toate lucrările necesare reparaţiilor sau suportă toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate.

          (2) În cazul în care vinovatul nu se cunoaşte, răspunderea materială devine colectivă, revenind întregii  clase.

          (3) În cazul distrugerii/ deteriorării  manualelor şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu şi tipului de manual deteriorat, iar în caz de imposibilitate, achită contravaloarea acestuia.

          (4) Pentru faptele prevăzute la alin. (1) şi (3), elevii pot fi sancţionaţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 119-129 din  prezentul regulament.

Art.133. (1) Contestaţiile împotriva sancţiunilor prevăzute la art. 119-128 se adresează, în scris, consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, în termen de 5 zile de la aplicarea sancţiunii.

(2) Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de  zile de la depunerea acesteia la secretariatul unităţii de învăţământ. 

(3)   Hotărârea consiliului de administraţie este definitivă.

Art. 134. Sancţiunea prevăzută la art. 129 este definitivă şi poate fi contestată, în conformitate cu dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Secţiunea a 7-a

Transferul elevilor

 

Art.135. Elevii au dreptul să se transfere de la o unitate la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare profesionala la alta, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului intern al unităţii de învăţământ de la şi la care se face transferul. Aprobările pentru transfer se dau de către consiliile de administraţie ale celor două unităţi de învăţământ.

Art.136. (1) Elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la specializarea la care se solicită transferul. În situaţii medicale deosebite, elevii de clasa a IX-a pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale judeţene/ a municipiului  Bucureşti, cu respectarea condiţiei de medie menţionate anterior.

(2) Elevii din clasele a X-a – a XII-a/a XIII-a se pot transfera, de regulă, la clasele la care media lor din ultimul an este cel puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul. Excepţiile de la această prevedere se aprobă de către consiliul profesoral.

Art.137. În învăţământul primar (clasele I-a IV-a) şi în ciclul gimnazial al învăţământului secundar inferior (clasele a V-a – a VIII-a), elevii se pot transfera, după cum urmează:

             a) în aceeaşi unitate de învăţământ, de la o clasă la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă;

b) de la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă.

Art.138. În învăţământul profesional (şcoală de arte şi meserii şi anul de completare) elevii se pot transfera, după cum urmează:

a) în aceeaşi unitate de învăţământ, de la o clasă la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă;

b) de la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă.

În cazul schimbării domeniului de pregătire/calificării profesionale, se susţin examene de diferenţă.

Art.139. Gemenii se pot transfera în clasa celui cu media mai mare, sau invers, la cererea acestora.

Art.140. În învăţământul postliceal, elevii se pot transfera de la o calificare profesională la alta, în cadrul aceluiaşi profil, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă. În cazul schimbării calificării profesionale, se susţin examene de diferenţă.

Art.141. (1)Elevii din învăţământul liceal se pot transfera, păstrând forma de învăţământ, astfel:

          a) în aceeaşi unitate de învăţământ, de la o clasă la alta, cu aceeaşi specializare/calificare profesională, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă;

          b) în aceeaşi unitate de învăţământ, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare la alta, de la o calificare profesională la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă, după promovarea examenelor de diferenţă;

          c) de la un liceu la altul, respectând filiera, profilul, specializarea, respectiv calificarea profesională, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă, în baza criteriilor prevăzute în prezentul regulament şi în regulamentul intern al liceului la care se solicită transferul;

d) de la un liceu la altul, schimbând filiera, profilul, specializarea, respectiv calificarea profesională, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă, după promovarea examenelor de diferenţă, în baza criteriilor prevăzute în regulamentul intern al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul;

(2) Elevii din învăţământul liceal se pot transfera la şcoala de arte şi meserii, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă, după recuperarea practicii, în baza criteriilor prevăzute de regulamentul intern al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul.

Art.142. (1) Elevii de la şcoala de arte şi meserii, care au promovat testele naţionale, se pot transfera, după promovarea clasei a IX-a, în clasa a X-a de liceu, după promovarea examenelor de diferenţe, în limita efectivului de 30 elevi la clasă.

(2) Obiectele de studiu, precum şi materia din care se susţin examene de diferenţă, se stabilesc de conducerile liceelor, prin compararea curriculumului liceal cu cel al şcolii de arte şi meserii.

(3) La disciplinele care se află în planul-cadru al specializării liceale la care se solicită transferul, dar nu sunt prevăzute în planul-cadru al şcolii de arte şi meserii, la clasa a IX-a, examenele de diferenţe se susţin din toată materia prevăzută în programele de liceu, la clasa a IX-a, la disciplinele respective.

(4) La disciplinele care se regăsesc atât în planul-cadru al specializării liceale la care se solicită transferul, cât şi în planul-cadru al şcolii de arte şi meserii, la clasa a IX-a, examenele de diferenţe se susţin numai din materia necuprinsă în programele şcolare pentru şcoala de arte şi meserii.

Art.143. Elevii din învăţământul liceal, din şcoala de arte si meserii, din anul de completare şi din învăţământul  postliceal se pot transfera de la o formă de învăţământ la alta astfel:

          a) elevii de la învăţământul seral, cu frecvenţă redusă sau la distanţă, se pot transfera la forma de învăţământ de zi, cu susţinerea şi promovarea examenelor de diferenţă, dacă au media anuală cel puţin 7,00, la fiecare obiect de studiu, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă, şi potrivit criteriilor prevăzute în regulamentul intern;

          b) elevii de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau la distanţă se pot transfera la învăţământul seral, în condiţiile precizate la lit. a);

          c) elevii de la cursurile de zi se pot transfera la forma de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă sau la distanţă, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă.

         Art.144. (1) Elevii din învăţământul preuniversitar particular autorizat se pot transfera la unităţi de învăţământ de stat, la sfârşitul anului şcolar, în condiţiile prezentului regulament.

          (2) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat se pot transfera în învăţământul particular, cu acordul unităţii primitoare.

Art.145. Nepromovarea unuia dintre examenele de diferenţă anulează dreptul la transfer. Şcoala de la care elevul a solicitat transferul este obligată să-l reprimească.

Art.146. Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ se pot efectua numai în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară; regulamentul intern al unităţii de învăţământ poate prevedea şi condiţii speciale de transfer.

Art.147. Transferurile în care se schimbă forma de învăţământ se efectuează în următoarele perioade:

          a) de la învăţământul de zi la altă formă de învăţământ sau de la învăţământul seral la cel cu frecvenţă redusă sau la distanţă,  în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară;

          b) de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau la distanţă la cel seral sau de la alte forme de învăţământ la cel de zi, numai în perioada vacanţei de vară;

          c) elevii din clasa a XII-a, învăţământ de zi, se pot transfera în clasa a XIII-a, învăţământ seral, după absolvirea semestrului I al clasei a XII-a şi după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă. În această situaţie, pe diploma de absolvire şi în registrul matricol, se menţionează anul şcolar, semestrul I/ zi, clasa a XII-a şi semestrul II/ seral, clasa a XIII-a. Mediile anuale pe discipline se calculează din mediile celor două semestre.

Art.148. Transferul elevilor în timpul anului şcolar se poate efectua, în mod excepţional, cu respectarea prevederilor art. 136 – 145, în următoarele situaţii:

          a) la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate;

          b) la recomandarea de transfer, eliberată pe baza unei expertize medicale efectuate de Direcţia de Sănătate Publică;

          c) la / de la învăţământul de artă sau sportiv;

          d) de la liceu la şcoala de arte şi meserii;

          e) de la învăţământul intensiv sau bilingv la celelalte profiluri.

Art.149. După aprobarea transferului, şcoala primitoare este obligată să solicite situaţia şcolară a elevului în termen de 5 zile. Şcoala de la care se transferă elevul este obligată să trimită, la şcoala primitoare, situaţia şcolară a celui transferat, în termen de 10 zile. Elevul nu este înscris în catalog până la primirea situaţiei şcolare de către şcoala la care s-a transferat.

 

Secţiunea a 8-a

Încetarea calităţii de elev

 

Art.150. (1) Calitatea de elev încetează în următoarele situaţii:

          a) la absolvirea studiilor învăţământului obligatoriu, liceal, postliceal sau profesional;

          b) în cazul exmatriculării;

          c) în cazul abandonului şcolar;

          d) la cererea scrisă a elevului major sau a părintelui/tutorelui legal, caz în care elevii se consideră retraşi;

          e) în cazul în care elevul înscris/ admis la învăţământul secundar superior şi postliceal nu se prezintă la cursuri în termen de 20 de zile de la începerea lor fără să justifice absenţele.

(2) Art. 150 lit. b) şi d) nu se aplică în învăţământul obligatoriu.

 

 

CAPITOLUL IX

ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL

 

Art. 151. Organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ special sunt reglementate prin regulament specific, aprobat prin ordin al ministrului.

Art.152. (1) Copiii cu deficienţe mentale uşoare şi medii pot fi înscrişi în clasa I în şcoala de masă cea mai apropiată de domiciliul acestora sau la o altă şcoală, la solicitarea părinţilor.

(2) Elevii cu deficienţe mentale uşoare şi medii, înscrişi în unităţile de învăţământ special, sunt integraţi în şcolile de masă prin următoarele forme:

a) integrare individuală sau de grup, pentru elevii cu deficienţe uşoare;

b) integrare prin clase speciale compacte, pentru elevii cu deficienţe medii;

(3) Elevii cu alte tipuri sau grade de deficienţă pot fi înscrişi în clasa I sau integraţi în şcoala de masă, la cererea părinţilor.

(4) Toţi elevii cu deficienţe, care frecventează învăţământul de masă, beneficiază de:

a) asistenţă psihopedagogică şi de specialitate, acordată de cadre didactice  itinerante şi de sprijin;

b) toate drepturile privind ocrotirea şi asistenţa socială, stipulate de prevederile legislaţiei în vigoare.

Art.153. Personalul didactic care se ocupă de instrucţia, educaţia, reabilitarea, recuperarea şi integrarea şcolară şi socială a copiilor cu cerinţe educative speciale se socoteşte personal care activează în sfera educaţiei speciale şi beneficiază de prevederile legislaţiei referitoare la învăţământul special.

Art.154. Întrucât dispun de dotări corespunzătoare şi de personal specializat, unităţile de învăţământ special pot oferi şcolilor de masă următoarele tipuri de servicii:

a) activităţi de învăţare individualizată;

b) activităţi de adaptare curriculară şi de evaluare;

c) activităţi individualizate de intervenţie;

d) terapii specifice pentru: dificultăţi de învăţare, tulburări de limbaj, dificultăţi de dezvoltare, dificultăţi de adaptare;

e) psihodiagnoză, proiectare, prognoză psihologică;

f) consiliere pentru elevi şi părinţi;

g) orientare şcolară şi profesională;

h) asistenţă la domiciliu, pentru persoanele nedeplasabile;

i) consiliere psihopedagogică pentru profesorii care predau în şcolile de masă.

Art.155. Elevii cu cerinţe educative speciale, integraţi în învăţământul de masă, beneficiază de planuri de învăţământ modificate, de programe şcolare adaptate, precum şi de programe de intervenţie personalizate.

Art.156. (1) În unităţile de învăţământ special, pot să funcţioneze grupe de preşcolari şi clase din şcolile de masă, urmând ca ambele categorii de elevi să beneficieze de servicii de specialitate competente şi eficiente.

(2) Şcolile speciale, care primesc asemenea clase,  îşi vor schimba structura, organizarea, componenţa, conţinutul şi obiectivele de realizat şi vor înceta să se numească şcoli speciale;

Art.157. Tipul şi forma de şcolarizare a copiilor cu deficienţe sunt dependente numai de tipul şi de gradul deficienţei acestora.

Art.158. Elevii cu deficienţe, integraţi în învăţământul de masă, au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi ceilalţi elevi.

Art.159. Transferul elevilor cu deficienţe, integraţi în învăţământul de masă, de la o şcoală la alta, se realizează la sfârşitul fiecărui an şcolar, cu condiţia obţinerii mediei de trecere la toate obiectele de învăţământ.

               Art.160. Elevilor cu deficienţe, şcolarizaţi în unităţi de învăţământ special, din alte judeţe decât din judeţul de domiciliu, li se asigură finanţarea deplasării, a mesei şi a cazării de către consiliul judeţean al judeţului de domiciliu al acestora.

 

 

CAPITOLUL X

TRANSPORTUL ELEVILOR

 

            Art. 161. Transportul elevilor cu microbuzele oferite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de administraţia locală este gratuit. Cu aceste mijloace de transport pot călători, fără plată, şi cadrele didactice către şcoală şi către localitatea de domiciliu.

            Art. 162. (1) Directorul şcolii de centru desemnează un cadru didactic pentru însoţirea elevilor în fiecare mijloc de transport. Acesta are obligaţia să supravegheze elevii în timpul transportului.

            (2) Directorul şcolii de centru creează condiţii pentru instruirea periodică a elevilor în legătură cu securitatea transportului.

            Art. 163. (1) Elevii sunt obligaţi să ocupe locurile stabilite în timpul deplasării şi să nu distrugă bunurile din mijlocul de transport. În caz contrar, răspund disciplinar şi material pentru prejudiciile create.

            (2) Elevilor care distrug sistematic componente ale mijlocului de transport, li se poate interzice deplasarea cu acest mijloc pe o perioadă determinată de timp.

 

 

 

CAPITOLUL XI

DISPOZIŢII  FINALE

 

Art.164. În unităţile de învăţământ preuniversitar, fumatul este interzis, conform legii.

Art.165. a) În cazul învăţământului preşcolar, prezentul regulament va fi completat cu prevederi specifice, aprobate prin ordin de ministru.

               b) Prezentul regulament se completează cu dispoziţiile legale prevăzute de regulamente specifice.

Art.166.  Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricărui  alt fond destinat derulării evaluărilor naţionale (teste naţionale, examen de bacalaureat, examene de absolvire).

Art.167. a) Prezentul regulament va fi adus la cunoştinţa elevilor şi a părinţilor sau reprezentanţilor legali ai acestora;

b)   In baza prezentului regulament şi a regulamentului intern al unităţii şcolare, directorul va   încheia cu părintele / elevul de clasa a IX-a – a XII-a/a XIII-a, acord de parteneriat şcoală-familie, după modelul din anexă.

Art.168.Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.169. La data intrării în vigoare a prezentului regulament, se abrogă “Regulamentul de organizare şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat (primar, gimnazial, liceal, profesional şi postliceal)”, aprobat prin O.M.Ed.C. nr. 4747/16.10.2001.

 

Art.170. În termen de 30 de zile de la data publicării prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, unităţile de învăţământ sunt obligate ca, pe baza acestuia şi a dispoziţiilor legale în vigoare, să elaboreze regulamentul intern.